Sîmbătă, 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis, candidatul principalei forţe de Opoziţie – ACL –, şi-a lansat candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.

Am urmărit la toate televiziunile de ştiri Lansarea candidatului Klaus Iohannis, petrecută la mitingul din Piaţa Victoriei.

Cînd spun, la toate televiziunile de ştiri, nu delirez, dînd semne că i-aş urma lui Robert Turcescu, noul martir creştin al Stăpînirii PSD-iste.

Am urmărit Lansarea nu la o singură televiziune, ci la toate cele șase televiziuni de ştiri, butonînd de la un canal la altul.

De ce?

Pentru că:

1. Lansarea principalului candidat al Opoziţiei, a  celui pe care sondajele îl creditează ca intrînd în turul al doilea, s-a constituit în principalul eveniment politic al zilei de sîmbătă 27 septembrie 2014. Reflectarea acestui eveniment – ca să apelez la un termen de literatură proletcultistă – poate fi văzută ca un examen al profesionalismului presei noastre, dar şi al măsurii în care tendenţiozitatea contracost afectează obiectivitatea ziarelor şi televiziunilor autohtone.

2. O manifestare electorală precum cea din Piaţa Victoriei depinde crucial de felul în care e abordată de televiziunile de ştiri. În Piaţă au  fost aproximativ 35 000 de oameni. Prin numărul de participanţi s-a vrut să se dea mesajul unei forţe capabile să mobilizeze electoratul. Mesajul gîndit de organizatori se transmite însă prin televiziuni. Cei care n-au fost în Piaţa Victoriei, militanţi ai ACL sau doar simpli cetăţeni interesaţi de politică, şi-au  format o impresie despre acţiune doar prin intermediul transmisiei în direct.

Ce au urmărit organizatorii prin această lansare?

1. Numărul mare de participanţi s-a vrut semnul forţei de mobilizare a ACL.

PSD a adus pe Arena Naţională, cu prilejul zilei de naştere a celui mai Iubit Ginerică al ţării, 70 000 de oameni. Da, dar PSD e partid de guvernămînt şi, mai ales, partid al pomanagiilor electorali. De aceea, numărul de persoane aduse la Bucureşti de maşinăria de pus morţii la treabă a prea viului Liviu Dragnea n-are importanţă prea mare. Numărul celor aduşi la Bucureşti de ACL are o importanţă covîrşitoare. Nu numai pentru că ACL e  alianţă de Opoziţie, şi cei veniţi la Bucureşti au riscat pedepsirea de către baronii locali ai PSD, dar şi pentru că Alianţa e concurată de alte formaţiuni de Dreapta, cum ar fi PMP-ul, de exemplu.

2. Organizarea - de la Program, sonorizare, desfăşurare pînă la succesiunea discursurilor -  a fost gîndită ca doveditoare pentru mașinăria  de care dispune Alianţa.

3. Discursurile, reacţiile la aceste discursuri, într-un cuvînt atmosfera din Piaţă trebuiau să semnifice pregătirea de luptă a oştilor înaintea bătăliei finale.

În cazul unor astfel de manifestări, sunt luate în calcul două feluri de impact:

În rîndul celor din Piaţă. Aceştia se întorc acasă fie decişi să mute munţii din loc pentru candidatul Alianţei, fie pleoştiţi, convinşi că bătălia e deja pierdută. În rîndul celor care se uită la televizor la transmisiile în direct sau la buletinele de ştiri.

Nu pot spune nimic despre starea de spirit a celor din Piaţă, întrucît n-am fost la faţa locului.

Pot spune însă multe despre starea de spirit a celui care a stat la televizor.

1. A fost cel mai important eveniment al zilei?

Fireşte că nu. Mitingul a fost transmis în direct pe întreaga sa desfăşurare doar de TVR News şi Realitatea tv. Celelalte posturi de ştiri au procedat astfel:

a. Pentru România tv, lansarea n-a existat. Ca pentru a-şi justifica numele de Căcănia tv, postul lui Sebastian Ghiţă, amicul de buzunar al familiei Ponta, s-a ocupat de căcăreaza oilor, în cadrul unei emisiune de agricultură, cu cornute care nu se deosebeau, totuşi, de redactorii postului.

b. Nici pentru Antena 3 lansarea n-a existat. Postul Puşcăriaşului a transmis, în schimb, participarea lui Traian Băsescu la Congresul PNȚCD!

c. Deşi pretind că sunt posturi anti-Putere, B1tv şi Digi tv au imitat Antena 3, transmiţînd de la Congresul PNȚCD. E drept, discursul lui Klaus Iohannis a fost transmis de cele două posturi. Dar nu pentru că l-ar fi considerat important, ci pentru că Traian Băsescu îşi încheiase discursul dedicat Elenei Udrea, şi cele două televiziuni nu mai aveau ce să transmită în direct.

Cînd e vorba de astfel de manifestări, telespectatorul vrea să vadă şi să audă toate momentele din program. De aceea, o regulă a transmisiei în direct de la astfel de manifestări spune că ea trebuie să ofere telespectatorului imaginea întregii acţiuni.

Din acest punct de vedere, singura transmisie profesionistă a fost cea de la TVR News.

Transmisia de la Realitatea tv a  avut toate notele unei transmisii de amatori. Cele spuse la microfon nu se auzeau bine la televizor. Aproape toţi vorbitorii au fost bruiaţi de comentariile neghioabe din studio, fără nici o legătură cu imaginile mute de pe micul ecran, aparţinînd plevuştii pe capul căreia pică serviciul în weekend.

Aşadar, din punct de vedere al transmisiei în direct la televiziunile de ştiri, Lansarea a fost un dezastru.

Principala cauză?

Pe de o parte, boicotarea evenimentului de către televiziunile Famigliei Ponta, pe de alta, trecerea televiziunilor B1 şi Digi tv de partea candidatului Elena Udrea. E limpede că manifestarea de la Braşov trecea neobservată dacă Traian Băsescu n-o binecuvînta cu prezenţa sa. Obligate să aleagă, B1tv şi Digi tv s-au ocupat de momentul de la Braşov în dauna celui de la Bucureşti.

Nu ştiu cum s-a ajuns la suprapunerea acestor două evenimente ale Opoziţiei.

Sigur e că sămbătă, 27 septembrie 2014 poate fi socotită drept ziua în care Opoziţia a început să piardă alegerile prezidenţiale. Niciodată pînă acum n-a fost mai limpede nu ruptura din Opoziţie, ci duşmănia cumplită dintre Gruparea Traian Băsescu şi Gruparea Klaus Iohannis.

O duşmănie care a făcut ca Traian Băsescu să programeze dinadins o manifestare electorală la Braşov pentru ca:

1.Televiziunile de ştiri să  nu acorde atenţia cuvenită Mitingului din Piaţa Victoriei.

2. Electoratului  român să-i fie clar că Opoziţia e divizată pînă la duşmănie. La alegerile din acest an va conta enorm imaginea că Opoziţia şi-a revenit după dezastrul din 2012. Această imagine e grav afectată de diviziunea pînă la duşmănie dintre Traian Băsescu şi  ACL. Cum să nu stai acasă cînd vezi că ai tăi se bat ca chiorii?

Nu pot să nu observ că sîmbătă seara, la ştiri, B1 tv a întrecut Antena 3 şi România tv în  prezentarea mitingului Opoziţiei ca o operaţiune de mercenari în timp ce manifestarea de pe stadion a lui Victor Ponta a fost sinceră!

Diversiunii puse la cale de Traian Băsescu i s-au adăugat, notele evidente de amatorism ale Lansării:

1. Proasta sonorizare a făcut imposibilă atmosfera de înflăcărare din Piaţă.

2. De regulă, în astfel de împrejurări, în mulţime există grupuri care antrenează restul,, dînd tonul la lozinci strigate şi la aplauze. La Lansarea de la Victoriei singurul moment în care şi-a spus cuvîntul această organizare a fost cel al apariţiei lui Cătălin Predoiu, beneficiar al unei atmosfere de simpatie.

3. Proasta inspiraţie de conferi misiunea de prezentator unui cîntăreţ,  Aurel Temişan. Manifestarea s-a transformat astfel într-un spectacol și nu într-o acțiune politică, așa cum s-ar fi întîmplat dacă prezentarea era făcută de un lider al ACL.

Nimic nu spune mai mult despre caracterul infantil al Lansării decît ideea  tembelă de a prezenta un mesaj video din partea Alinei Mungiu Pippidi, aflată la Berlin. Victor Ponta a apelat la un mesaj de susţinere din partea lui Radu Beligan. Am multe lucruri rele de spus despre acest cîntăreţ al  Tovarăşei de pe vremuri. Nu pot să nu recunosc însă că pentru electoratul PSD, ba chiar şi pentru nehotărîţi, un mesaj de susţinere de la Radu  Beligan e ceva. Acestui moment, ACL i-a contrapus mesajul video al  Alinei Mungiu Pippidi. Lăsînd deoparte că Alina Mungiu Pippidi l-a lins pînă acum pe Klaus Iohannis în totalitatea fizicului impunător al acestuia, insultîndu-ne pe noi, cei care am avut unele obiecţii, să dovedeşti susţinerea lui Klaus Iohannis de către personalităţile României prin difuzarea exclusivă a unui mesaj video al unei ilustre necunoscute, care, culmea, nici n-a catadicsit, vorba americanilor din filme, să-şi mişte fundul pînă la Bucureşti, mi se pare semnul limpede, strigător la cer, al improvizaţiei care a guvernat pregătirea acestui moment, cel mai important din campania electorală a Opoziţiei.

4. La o astfel de manifestare, organizatorii trebuie să ţină cont de fiecare amănunt.

Această preocupare nu s-a văzut în ceea ce s-ar putea numi captarea mulțimii.

Oaspetele străin, al cărui nume îmi scapă, a vorbit în deschidere enorm pentru cineva care putea fi înţeles doar în traducere.

Autoarea scrisorii Ordonanţa de Urgenţă a Poporului – Andreea Ignat  - nu trebuia programată în deschidere.

Slab cunoscută ca înfăţişare, ea a fost şi un slab orator.

Mă număr printre cei care cred că primarul Sibiului are şanse să devină Preşedintele României.

Pentru asta, se impune de urgență abordarea profesionistă a campaniei de către stafful de campanie, dacă există așa ceva în cazul lui Klaus Iohannis.