De ani de zile se poarta campanii imunde impotriva unor intelectuali critici din Romania. Am scris candva, era prin 1993, cred, un articol impreuna cu Mircea Mihaies, cu titlul “Infamy Restored” (Infamia restaurata).
A aparut in revista trimestriala de la Londra, “East European Reporter”. Vorbeam acolo despre revarsarile xenofobe si intelofobe din publicatii precum “Romania Mare” si “Europa”. Aminteam si rolul ziarului “Adevarul” din perioada Darie Novaceanu, in instigarile impotriva adeptilor pluralismului. Inconjurat de curtea sa intelectuali fesenisti, Ion Iliescu savura atacurile mizerabile imptriva unor Doina Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Mihai Sora, Octavian Paler, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Petre Mihai Bacanu, N. Manolescu si atatia altii.
Atacurile impotriva “ghedesistilor” erau muzica pentru urechile sale. Am fost eu insusi tinta acestor imunditii (in 1997, politologul Michael Shafir a scris pe acest subiect un articol in revista editata de postul de radio Europa Libera, la fel, istoricul Dan Ionescu despre ofensiva impotriva lui Horia Patapievici). Vadim a continuat sa disemineze abjectiile sale in toti acesti ani. Ion Coja si-a urmat traseul de indarjit negationist al Holocaustului si de calomniator al celor care se opun acestei abordari obscene (intre alte tinte, Andrei Oisteanu). Dar lucrurile s-au agravat, mai ales dupa 2004, pe fondul mobilizarii societatii civile in directia condamnarii dictaturii comuniste ca regim ilegitim si criminal. Au rabufnit agresiuni verbale de ultima speta impotriva lui Andrei Plesu, H.-R. Patapievici, Mircea Cartarescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea, Mircea Mihaies, Lucian Boia.
S-a produs o repliere a inteligentsiei romanesti, au avut loc stupefiante transfigurari, personaje care pareau onorabile au intrat in corul detractorilor celor care sustin statul de drept, decomunizarea, spiritul pro-occidental, traditia lovinesciana. Ni s-a vorbit ex cathedra despre “impecabilul Ponta”. Altii, au ales strategia tacerii. Timp in care, pestilentiul huliganic a prosperat. In aceste ultime zile, s-a ajuns pana la paroxismul ridicolului cand premierul-plagiator il denunta, cu voiosia neghioaba pe care, in cazul sau, i-o poate da doar iresponsabilitatea, pe Mircea Mihaies, un admirabil intelectual umanist, drept “fascist batran” cu inclinatii “neo-naziste”. Este exact atmosfera favorabila extremismului, huliganii polueaza internetul cu infectii antisemite, scriu miselii ordinare despre familia lui Horia Patapievici, pangaresc (la propriu) morminte.
Din pacate, Institutul "Wiesel", direct subordonat primului minstru, nu pare sa fie impresionat de aceste demagogice atacuri menite sa videze de continut chiar semnificatia termenului de "fascist". Dupa cum, regret sa o constat, acelasi institut nu s-a manifestat cu proteste impotriva obscenitatilor proferate la adresa lui Horia Patapievici (decretat si stigmatizat ca "evreu") si a mea.
Recomandările noastre
