Ultimul baron anchetat de către DNA este Alexandru Duicu, președintele CJ Mehedinți. Un nou caz spectaculos instrumentat de DNA și SRI prin care sunt scormonite măruntaiele politicii românești, lovindu-se piramida intereselor financiare direct la vârf.
O afacere cu iz de serial polițist, în genul “Caracatița” pentru cei din leatul meu, în care ni se dezvăluie, pentru a nu știu câta oară, cât de discreționar poate acționa un președinte de Consiliu Județean. Numiri în funcții publice prin concursuri trucate, trimiterea Gărzii Financiare peste cei care îndrăzneau să participe la licitații ce aveau câștigător dinainte cunoscut, cadorisirea șefului Poliției cu un teren intravilan, șamd. Dar acest caz nu este nici primul, nici ultimul în rândul președinților de CJ. Au mai fost acuzați, anchetați, arestați, iar unii chiar condamnați în prime instanțe de judecată, încă câteva nume sacre din PSD. Merită amintiți aici pentru că există riscul să nu-i ținem minte decât pe ultimii. Să ne amintim de Constantin Nicolescu - președintele CJ Argeș, Mircea Cosma - președintele CJ Prahova, Ion Prioteasa - președinte CJ Dolj, Nicușor Constantinescu – președinte CJ Constanța, Marian Oprișan – președintele CJ Vrancea, Adrian Țuțuianu – președintele CJ Dâmbovița și Gheorghe Bunea Stancu – președinte CJ Brăila.
A știut Victor Ponta despre toate aceste dosare? Ca unul care cunoaște destul de bine modul în care circulă informația între instituții pot spune că a știut de dosare, cel puțin din evidențierea faptelor așa cum sunt prezentate în notele informative ale SRI și DGIPI, dar nu a știut când vor avea loc arestările. Este adevărat că dacă îl ascultăm (doar în particular, nu și la televizor) pe Liviu Dragnea ajungem la concluzia că Victor Ponta este autorul acestei campanii de reașezare a influenței politice în interiorul PSD. Dar despre Liviu Dragnea, inculpat și el în dosarul fraudării referendumului de suspendare a Președintelui, știm că-și dorește președinția PSD și, de ce nu, postul de prim-ministru. Deci o demonizare a lui Victor Ponta servește propriilor interese.
Este adevărat că tăcerea din ultima vreme a lui Victor Ponta, care acum un an se manifesta extrem de vehement împotriva “dosarelor politice”, pare să confirme această teză conspiraționistă, dar aici explicația este mult mai simplă: premierul Ponta a învățat că nu poate să vorbească tot timpul doar ca om politic, iar avalanșa dosarelor instrumentate de DNA (unele confirmate deja în instanță) nu mai poate susține teza regimului polițienesc al lui Traian Băsescu. Pentru că vorbim de devoalarea unui sistem corupt în profunzimea lui prin tradiție și întreținut de o perpetuă lăcomie a partidelor politice. Iar recenta victorie zdrobitoare a USL din alegerile locale și generale a dat senzația că adevărații conducători ai României sunt președinții de Consiliu Județean, cei care au “în vârful pixului” sute de milioane de euro. Partea proastă este că și ei au crezut asta, fără să înțeleagă că instituțiile de forță ale statului s-au schimbat. Iar Victor Ponta, cât ar fi el de prim-ministru, nu poate modifica acest lucru.
Miza acestui an sunt alegerile prezidențiale. Iar Victor Ponta, indiferent cât ar nega acest lucru, este cel mai bun candidat al PSD, în ultimul sondaj INSCOP fiind menționat în mod spontan de 31 la sută din respondenți ca viitor câștigător al alegerilor prezidențiale. Nu va avea un parcurs ușor, adversarii sunt duri și mediul din ce în ce mai ostil. Cu toate acestea a jucat extrem de abil până în acest moment, dând dovadă de un instinct politic major. Pare să eșueze în misiunea asumată în fruntea Guvernului, dominante fiind jocurile de palat și mai puțin perfomanțele economice. Un mic exemplu elocvent: a numit câțiva tineri, fără apartenență de partid în fruntea unor ministere și imediat au sărit dinouzauri politici ca Niță și Dragnea să-i îngroape în prima ședință de guvern după investire.
Referitor la întrebarea din titlu editorialului cred că ambele variante sunt adevărate, numai că depinde de care parte a dosarului la DNA se află cel care vrea să afle răspunsul.
Recomandările noastre
