EVZ CHIŞINĂU. The Washington Post radiografiază slăbiciunile statelor ex-sovietice. Cum reuşeşte o minoritate să scindeze o ţară!

Site-ul prestigioasei publicaţii americane The Washington Post a publicat recent o amplă analiză a protestului din Ucraina, punctând şi câteva din elementele de culise şi istorie ale procesului care a culminat cu demonstraţiile de pe Euromaidanul din Kiev pentru a familiariza cititorul american cu fenomenul, având în vedere că acesta se desfăşoară într-o zonă mai puţin accesibilă publicului de peste Ocean.

Numeroasele similitudini regionale şi istorice cu Republica Moldova, permit o analogie a modului de abordare american a fricţiunilor geopolitice din această parte a lumii. O istorie de ocupaţii străine Sub titlul "9 întrebări despre Ucraina pe care ai putea fi jenat să le pui", Max Fisher developează câteva dintre resorturile protestelor care au debutat la 21 noiembrie şi al căror deznodământ este încă unul imprevizibil. "Ce se întâmplă în Ucraina este cu adevărat important, dar poate fi de asemenea confuz şi greu de urmărit pentru un observator neutru care nu ştie istoria actelor care au dus la această criză. Aici veţi primi răspunsuri primare la cele mai elementare întrebări". În primul rând, autorul se întreabă: Ce este Ucraina? "O ţară care are o istorie lungă de ocupaţii străine. A devenit independentă după colapsul URSS, în 1991, stare pe care a mai cunoscut-o pentru perioade foarte scurt de timp în sec. XVII şi după primul război mondial". La întrebarea de ce protestează atât de mulţi oameni în Ucraina, WP explică fenomenul prin faptul că, dincolo de respingerea proiectului european la Vilnius, care este principalul motiv, mai sunt şi cauze interne. Proasta guvernare, corupţia regimului Ianukovici, cât, mai ales, greşeala de a adopta un pachet de legi anti-demonstraţii, pe 16 inuarie, în condiţiile în care protestele scăzuseră în intensitate, sunt alte motive ale valului de ură îndreptat împotriva puterii de la Kiev. Rolul ruşilor în scindarea Ucrainei "Am auzit că Ucraina voia să se conecteze la UE, dar guvernarea lor i-a vândut Moscovei", este următorul şablon al publicului american în privinţa fostei republici sovietice, în opinia lui Fisher. "Este o parte de adevăr în această afirmaţie, mulţi ucraineni îşi doresc o ţară europeană, dar există şi o parte de neadevăr. Da, aproape jumătate din populaţie vrea să se apropie de UE, dar o treime vrea să se integreze în Uniunea Vamală controlată de Rusia. Deci, e mai complicat decât aţi crede. Iată un lucru pe care trebuie să îl înţelegem: Ucraina e divizată! De limbaj, de istorie şi de politică. O treime dintre locuitori consideră că rusa este limba lor maternă şi o folosesc permanent în comunicare. Aceştia ocupă o jumătate din teritoriul ţării, iar vorbitorii de ucraineană cealaltă jumătate. Dar pe ei nu îi separă doar limba, ci şi viziunea despre politică şi viitorul ţării", afirmă autorul, ilustrând acest lucru prin hărţile alăturate ale structurii etnice a populaţiei şi a rezultatelor votului în alegeri. "De ce sunt ucrainenii atât de divizaţi?", este următoarea chestiune pusă în discuţie. După ce face un recurs la istorie, trecând de la ocupaţia poloneză, la cea habsburgică şi ajungând la cea mai tragică, cea sovietică, soldată cu crime inimaginabile, dacă ne gândim la milioanele de ucraineni ucişi prin înfometare de URSS, se ajunge la originea scindării populaţiei. Colonizarea cu etnici ruşi, obicei pe care bolşevicii l-au practicat în toate fostele republici pentru a controla minţile naţiunii titulare. Chiar dacă ruşii reprezintă doar circa 17% din populaţie, ei continuă să pună o amprentă adâncă pe mentalitatea majoritarilor. La începutul mandatului lui Viktor Iuşcenko, mai bine de 60% dintre posturile tv din Ucraina erau ruseşti sau în limba rusă, dar situaţia s-a echilibrat oarecum între timp. Spre deosebire de R. Moldova, am adăuga noi, unde canalele ruseşti ocupă 80% din grila furnizorilor de televiziune prin cablu. "După cinci ani de ucrainizare agresivă, majoritatea ziarelor şi mijloacelor de informare în masă sunt tot ruseşti în Ucraina", se mai spune în materialul publicat de WP. Şantaj din "dragoste" "De ce auzim atât de des despre rolul Rusiei, dacă Ucraina e un stat independent?", se poate întreba orice american care nu cunoaşte pe propria piele ce înseamnă vecinătatea cu Federaţia Rusă. "Preşedintele Putin a fost extrem de agresiv în a împinge Ucraina spre respingerea semnării Tratatului de asociere cu UE, mergând până la ameninţări cu sancţiuni economice pentru Kiev", spune Max Fisher, care aminteşte despre pagubele uriaşe provocate Ucrainei din timpul preşedintelui Iuşcenko, atunci când Rusia a stopat furnizarea gazelor. Dincolo de latura sentimentală a motivaţiei ruseşti, o ţară ale cărei legături culturale şi istorice cu Rusia sunt prea adânci ca să se rupă în favoarea unei terţe părţi, Ucraina este o sursă de alimente şi un stat de tranzit al gazelor exportate de Rusia spre Occident şi de aici importanţa strategică pentru Kremlin. Dar mai sunt şi alte cauze adânci. "Ucraina poate demola imaginea de mare putere a Rusiei, care oricum este în suferinţă după prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est. Chiar dacă Putin nu reuşeşte să aducă Ucraina în Uniunea Vamală, el şi-ar dori să o ţină în afara UE, organizaţie pe care o vede ca o extensie a <conspiraţiei> occidentale împotriva Rusiei", consideră jurnalistul. </conspiraţiei> <conspiraţiei>Implicarea UE şi SUA </conspiraţiei> <conspiraţiei>În mod logic, următoarea întrebare care vine este: "De ce nu repară Europa şi SUA această situaţie?". Ţările vestice au exercitat o oarecare presiune asupra lui Ianukovici, pentru a stopa acţiunile sale autoritariste, însă nici pentru cancelariile europene nu este clar cum ar trebui să intervină. "Există pericolul ca o acţiune a Vestului, care ar putea face diferenţa, să declanşeze o reacţie care să ducă la înrăutăţirea situaţiei. </conspiraţiei> <conspiraţiei>În cazul în care s-ar forţa demiterea lui Ianukovici, această implicare ar fi un argument pentru jumătatea rusofilă a Ucrainei, care ar putea striga că Occidentul procedează la fel ca Rusia. Până la urmă, cele mai mari probleme ale Ucrainei sunt economia nefuncţională, dar, mai ales, chestiunile de identitate naţională. Din exterior (inclusiv din Rusia), se poate interveni pentru a ajuta în problema economică, însă cea identitară poate fi rezolvată doar de ucraineni", conchide editorialistul Washington Post. </conspiraţiei>