Comisia pentru revizuirea Constituţiei a decis că Parlamentul poate fi dizolvat de către preşedinte în cazul în care Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru învestitura a trei guverne succesive. De asemenea, şeful statului nu este obligat să consulte Parlamentul pentru a cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum.
"După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor, a formaţiunilor sau a alianţelor politice parlamentare, preşedintele României dizolvă Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura a trei guverne succesive, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin trei solicitări de învestitură", se arată în amendamentul aprobat.
Preşedintele dizolvă Parlamentul şi în situaţia în care o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere. Aleșii i-au dat voie președintelui să facă referendum
Potrivit Agerpres, un alt amendament adoptat de membrii comisiei spune că preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere populaţiei să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia revizuirii Constituţiei, fără a mai cere acordul Parlamentului, aşa cum prevedea textul iniţial. Parlamentarii din comisie au decis, de asemenea, că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Deputaţii şi senatorii din comisie au eliminat articolul care prevedea că ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului este revocat din funcţie la propunerea prim-ministrului. Cum numește președintele Guvernul "Chestiunea privitoare la preşedinte şi la golirea funcţiei prezidenţiale de conţinut se dovedeşte neadevărată. Preşedintele păstrează toate puterile semnificative pe care le-a avut, sunt doar două lucruri clarificate, se spune foarte clar cum dă şi cui dă preşedintele după alegeri mandatul pentru a încerca să formeze Guvernul', a tras concluzii Antonescu, la finalul şedinţei Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.
Dintre toate modificările controversate introduse în vară, Comisia Constituantă a păstrat însă două.
- Astfel, preşedintele va fi obligat prin Constituție să încredinţeze mandatul pentru formarea Guvernului persoanei propuse de partidul sau alianţa politică situată pe locul întâi la alegeri.
- În ceea ce privește reprezentarea la Consiliul European a ţării noastre, atunci când sunt reuniuni care ţin de discutarea, de negocierea unor tratate internaţionale sau ale Uniunii Europene, când e vorba de politica externă a UE, de politica de securitate, România e reprezentată de preşedinte, când e vorba de chestiuni financiare, economice, sociale, este reprezentată de primul-ministru.
- În plus, președintele nu va mai prezida ședințele CSM.
CITIȚI ȘI:
- REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Interceptările pot fi făcute NUMAI ÎN CURSUL PROCESULUI
- Aleşii, scăpaţi prin Constituţie de braţul lung al ÎCCJ
- Senatul DĂ LIBER la atacuri împotriva Justiției. Propunerea legislativă a fost inițiată de Antonescu și Fenechiu
- REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Convocarea la comisiile parlamentare, obligatorie. Excepție fac doar magistrații
Recomandările noastre
