O populaţie manipulată şi dezinformată de lideri marionete vrea să dicteze cursul geopolitic al Moldovei.
Nici presiunile interne, nici cele internaţionale, nu au reuşit să convingă autorităţile autonomiei găgăuze să renunţe la controversatul proiect al referendumului cu iz separatist pe care şi l-au propus încă din vara trecută, atunci când era evident că R. Moldova va parafa Tratatul de asociere cu Uniunea Europeană. Pretexte separatiste Cetăţenii majori ai UTA Găgăuzia, regiune cu o populaţie totală de aproximativ 160.000 de persoane (comparativ cu un sector al Chişinăului), au fost chemaţi ieri la urne pentru a "pedepsi" guvernarea republicii pentru opţiunea sa europeană. În plus, pe lângă vectorul de politică externă, pe care liderii găgăuzi îl vor redirecţionat către Est, spre Uniunea Vamală, alături de sateliţii Federaţiei Ruse, populaţia autonomiei este chemată să răspundă şi la o întrebare suplimentară, privind o posibilă separare de Republica Moldova. Chiar dacă toată lumea este de acord cu faptul că este o provocare menită să destabilizeze parcursul european al Chişinăului, orchestrată de Kremlin, politicienii autonomiei afirmă că acţionează profilactic, pentru împiedica o eventuală unire a republicii cu România, răstălmăcind declaraţiile preşedintelui român, Traian Băsescu. "România nu va putea rămâne impasibilă politic în cazul în care din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să aducă Republica Moldova în riscul de a-şi întrerupe drumul european. Şi vom face o oferta politică Republicii Moldova", a declarat acesta în faţa ambasadorilor străini de la Bucureşti, ridicând tensiunea unor personaje de la Comrat care depind nu doar politic, dar şi financiar de metropola fostului URSS. Chişinăul "timid" Replica autorităţilor de la Chişinău a fost una extrem de timidă, Pe lângă condamnarea gestului, unul ilegal şi imoral, pentru că o regiune nu poate dicta orientarea geopolitică a întregului stat, oficialii Republicii Moldova au încercat pe diverse căi să împiedice plebiscitul găgăuz. Ultima carte jucată a fost deplasarea la Comrat a premierului Iurie Leancă şi a preşedintelui Parlamentului, Igor Corman. Întâmpinaţi cu huiduieli de câteva zeci de oameni mobilizaţi la faţa locului, cei doi au adoptat o tactică împăciuitoare, rugându-i în discursuri în limba rusă, să renunţe la idee şi vorbindu-le despre avantajele integrării europene. Mai mult decât atât, Corman, care înainte clamase ilegalitatea referendumului, le-a cântat în strună, declarându-l "neserios" pe Traian Băsescu, şeful statului român care a contribuit decisiv la procesul de apropiere de UE al Moldovei. La adăpostul presupusei distanţei de urechile presei naţionale, spicherul a spus că "nimeni nu îl mai ia în serios pe Traian Băsescu în Europa", o afirmaţie pe cât de jignitoare, pe atât de neadevărată. Nici acest comportament însă nu a avut rezultate, iar oficialii s-au resemnat şi au rămas doar cu speranţa că ecourile referendumului nu vor fi catastrofale pentru imaginea de stat cu opţiune europeană a Moldovei. Destabilizări şi manipulare "Anumite forţe politice şi din autonomie susţinute masiv de Partidul Comuniştilor s-au axat pe aceste exerciţii sau acţiuni care vin să destabilizeze situaţia. Nu-mi dau seama ce are asta cu consolidarea statalităţii ţării. Nu ştiu dacă mai are sens să fac apel la Partidul Comuniştilor şi al Socialiştilor să se oprească aici", a declarat premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, în preziua referendumului. Cu toate acestea, fără ştampile şi buletine de vot înregistrate legal, cu finanţări obscure, venite din partea unor aşa-zişi oameni de afaceri, majoritatea aciuiţi prin Rusia, referendumul găgăuz a avut loc. Mobilizarea pentru desfăşurarea provocării a fost una considerabilă, dacă luăm în calcul şi mitingurile de susţinere ale acestei acţiuni, dintre care cel mai recent a fost cel de sâmbătă, care a avut loc, coincidenţă, la Moscova. Cu toate acestea, şansele ca plebiscitul găgăuz să fie ratat sunt destul de mari. Pe un ger cumplit, la -20 de grade, în prima jumătate a zilei de ieri, puţini locuitori ai regiunii s-au prezentat de la centrele de votare, existând posibilitatea ca numărul minim de sufragii exprimate, 50% plus 1 dintre cei cu drept de vot, să nu fie atins. O chestiune tehnică, pe care însă politicienii Comratului o pot "repara" din condei, având în vedere lipsa observatorilor obiectivi. Ce îşi doresc găgăuzii, care este gradul de manipulare al populaţiei din această regiune vom afla abia astăzi, când sunt aşteptate rezultatele oficiale ale referendumului.
Recomandările noastre
