Cine este ANNABELL? Si de ce i-ar fi frica cuiva de „ea”? ANNABELL este numele unei retele de doua milioane de neuroni artificiali, care se comporta ca un copil de circa 4 ani. Noua realizare a readus in atentia publicului discutia legata de inteligenta artificiala: este aceasta o solutie pentru viitor sau, dimpotriva, un pericol? Dezbaterea este in curs, la fel ca si antrenamentul lui ANNABELL.

 

Oameni si roboti- un scenariu de groaza sau o viziune minunata? Robotii ne-ar putea ajuta in viata de zi cu zi, dar si in actiunile noastre periculoase – acestia ar putea de exemplu sa mearga in spatiu, pe noi planete, si sa efectueze o serie de activitati fara sa fie necesar sa ne riscam noi viata. Altii insa se tem ca intr-o buna zi robotii vor dori sa scape de noi, creatorii lor. Vor hotari ca lumea este mai buna fara noi si ne vor elimina. Un scenariu de groaza!

La ora actuala nu avem insa o inteligeta artificiala care sa reprezinte in pericol pentru noi. Totusi, progresul este rapid si noile metode folosite de cercetatori au reusit deja sa genereze un creier artificial care sa se comporte, cel putin din punctul de vedere al conversatiei, ca un copil de circa 4 ani. Este cazul lui ANNABELL – Artificial Neural Network with Adaptive Behaviour Exploited for Language Learning.

Un grup de cercetatori italieni, de la universitatea din Sassari, in colaborare cu cercetatori de la universitatea din Plymouth din Marea Britanie, au realizat un creier artificial din circa 2 milioane de „neuroni” – o retea  in care „neuronii” comunica unul cu altul, se stabilesc legaturi intre acestia si rezultatul este ca acest creier artificial, ANNABELL, invata, fiind capabil, pe baza a ceea ce a invatat, sa converseze cu cercetatorii.

Practic ANNABELL a fost  instruita cu ajutorul a 1585 de propozitii, care contineau diverse cuvinte si parti gramaticale. Aceste propozitii sunt cele folosite de obicei cu cei micuti, cum ar fi: Ce anume face tatal tau? Ce jocuri iti plac? ANNABELL a reusit sa invete din acestea si sa isi dezvolte, pornind practic de la zero, si perfectioneze un algoritm de conversatie.

Intr-o conversatie cu oamenii ANNABELL se comporta precum un copil de 4 ani.

Cercetatorii doresc sa creasca numarul de „neuroni” artificiali si sa perfectioneze algoritmul de invatare, in speranta de a realiza un mini-creier mai performant decat ANNABELL.

Este oare aceasta activitate periculoasa? Sunt robotii un pericol pentru omenire?

La ora actuala robotii nu pot intra in competitie cu oamenii. Unul dintre testele inventate pentru a vedea cat de performant este un robot este banalul test de asamblare a unui scaun de la...IKEA. Acest test a fost cu adevarat realizat. Doi cercetatori, Francisco Suarz-Ruiz si Quang-Cuong Pham, de la Nanyang Technological University din Singapore, au realizat un robot pe care l-au pus la munca: asamblarea unui scaun de la IKEA. Robotul nu a reusit sa asambleze scaunul – cu greu, in mai bine de un minut, a reusit sa puna impreuna doua piese. Chiar si cei mai putin talentati dintre noi intr-un final reusesc sa construiasca scaunul IKEA. E drept ca unii fac acest lucru in putine minute iar altii in cateva ore – dar, intr-un final, creierul nostru ne ajuta sa ne descurcam.

Chiar daca robotii si inteligenta artificiala nu sunt un pericol imient, multi oamni de stiinta trag semnale de alarma.

Pe langa celebrul Stephen Hawking, care sustine ca inteligenta artificiala ar putea distruge omenirea, mai sunt si altii care se tem de acest lucru, precum: Stuart Russell, un om de stiinta care a lucrat in domeniul inteligentei artificiale, si caruia ii e frica ca intr-o zi armele noastre vor ajunge pe „mainile” robotilor, care ar putea sa ne distruga; Stuart Armstrong, de la Oxford University’s Future of Humanity, care sustine ca robotii ar putea sa preia conducerea in multe tari.

La ora actuala insa, tinand cont de situatia serioasa la nivel mondial, cu tot felul de conflicte si probleme, oamenii raman mult mai periculosi si mai capabili sa distruga omenirea decat eventualii roboti.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro