Circa 20.000 de oameni au ieșit luni seară în stradă la Dresda pentru a celebra un an de existență a mișcării anti-islamiste și anti-imigrație Pegida.

În ciuda unei contra-manifestații, aproape la fel de numeroase, cu care Pegida a avut și ieri câteva ciocniri, „Mișcarea patrioților europeni împotriva islamizării Occidentului” a devenit simbolul unei Germanii populiste, care, în fiecare seară de luni, manifestează pentru a-și exprima temerile de a fi „invadată” de imigranți, și mai ales neîncrederea în elitele politice.

Alături de noul partid Alternativa pentru Germania, cu care are multe legături intelectuale și ideologice, Pegida ocupă spațiul rămas multă vreme gol între CDU - CSU (creștin-democrații și creștin-socialii de centru dreapta) și grupusculele neonaziste.

În serile de luni, la Dresda, se înalță spânzurători simbolice pentru „trădătorii” Angela Merkel și Sigmar Gabriel, vice-cancelarul și președintele Partidului Social-Democrat, aliat cu CDU-CSU la guvernare.

În schimb, sunt aplaudați și ovaționați premierul ungar Viktor Orban, președintele rus Vladimir Putin sau președinta Frontului Național din Franța, Marinne Le Pen.

Lunea aceasta, invitat special a fost Geert Wilders, șeful partidului de extremă dreapta olandez.

Alternativa pentru Germania este creditată în sondaje cu 7%, suficient pentru a accede în Bundestag.

Succesul celor două mișcări este cu atât mai remarcabil cu cât fiecare dintre ele a trecut printr-o criză majoră, scrie Le Monde. Pentru că a apărut pe Facebook machiat ca Adolf Hitler, fondatorul Pegida, Lutz Bachmann, reintrat în atenția justiției, a fost nevoit să facă un pas în spate o perioadă.

Vreme de mai multe luni, Pegida, care în iarna lui 2014 aduna și 25.000 de manifestanți, a părut să se afle în declin. Aceasta nu a împiedicat-o totuși pe candidata sa la alegerile locale din Dresda, Tatjana Festerling, să adune 9,6% din voturi în aprilie.

Alternativa pentru Germania, creată în 2013 pentru a combate euro, nu a profitat de pe urma crizei din Grecia. Fondatorul său, Bernd Lucke, a fost dat afară din partid în această vară, în urma unui conflict cu Franke Petry, plasat și mai la dreapta, care a făcut din invazia imigranților calul e bătaie al partidului.

În același timp, se înmulțesc actele de violență în taberele de refugiați, mai ales în estul Germaniei. În urma unor amenințări fizice sau verbale, mai mulți aleși locali au fost nevoiți să demisioneze.

Sâmbătă, la Köln, un simpatizant al extremei drepte a înjunghiat-o pe responsabila însărcinată cu primirea refugiaților și care a doua zi candida pentru primăria orașului. Pe valul de emoție, rănita a fost aleasă ca edil șef.

Restul partidelor acuză Pegida de acest val de violențe. Este desigur vorba și de o îngrijorare față de ascensiunea acesteia în sondaje.

Atât Pegida cât și Alternativa profită de pe urma erodării masive a popularității Angelei Merkel, mai ales în estul Germaniei și în Bavaria.

Pe de altă parte, discursul lor conservator pare să fi dezlegat și limbile conservatorilor. Miercuri, 14 octombrie, în landul Saxonia, alegătorii CDU, partidul Angelei Merkel, au cerut demisia cancelarei.

Și pe partea cealaltă a spectrului politic, Die Linke, stânga radicală, foarte puternic în est, în mediile sărace, are și el să se teamă de ascensiunea Pegida. Pentru a nu pierde o parte din electorat, Die Linke este foarte prudentă față de primirea de refugiați.

Încă din 2012, un studiu realizat de fundația Friedrich-Ebert, apropiată de social-democrații SPD, conchidea că, dintre toate partidele, tocmai SPD este cel mai sensibil la tezele extremei drepte.

În ianuarie, Sigmar Gabriel, șeful SPD, nu a ezistat să meargă, „în nume personal” la Dresda pentru a discuta cu simpatizanții Pegida.

Între politica mâinii întinse acelor germani „cărora trebuie să le cunoaștem temerile” și derapajele extremiste, restul partidelor tradiționale ezită.