După ce Consiliul de Cooperare al Golfului a ajuns la o formulă de integrare inedită a statelor regiunii, în ciuda ambițiilor și diferențelor de abordare, iată că o nouă premieră se anunță în lumea arabă.
Deci după o formulă de integrare regională proprie, dar inspirată din modelul Uniunii Europene, lumea arabă a propus și crearea nu a unui NATO arab, dar măcar a unei forțe comune la dispoziție pentru intervenție în apărarea stabilității statelor.
Propunerea nu a venit de la statele Golfului, respectiv de la Arabia Saudită, ci de la Egipt. Liga Arabă a anunțat că înființarea unei forțe de apărare comune pentru lupta împotriva terorismului, propusă de Egipt, va fi examinată în cadrul summitului anual al organizației pan-arabe, care urmează să aibă loc la finalul lunii martie. Potrivit secretarului general adjunct al Ligii Arabe, Ahmed Ben Helli, o astfel de forță comună pan-arabă ar urma să ajute statele și conducerile lor legitime în caz de catastrofă și de criză, în cazul urgențelor civile, dar mai ales ar fi utilă pentru a contracara orice amenințare vizând stabilitatea țărilor din regiune, în special în contextul creșterii amenințării terorismului pentru state și stabilitatea.
Perspectiva unei asemenea forțe nu ar fi una inedită: în cazul Boko Haram, statele din regiunea lacului Ciad și Beninul s-au reunit și au trecut peste diferențe pentru a construi o forță multinațională sub egida Uniunii Africane, cu susținere occidentală – SUA, Marea Britanie și Franța – pentru a contracara organizația islamistă teroristă din Nigeria. Însă o asemenea inițiativă în lumea arabă este una care deschide capitole grele ale relațiilor din regiunea Orientului Mijlociu.
Mai întâi va fi forța de pace sunită? În acest caz, va avea Turcia vreun rol? Având în vedere relațiile tensionate între Turcia și Egipt e puțin probabil ca inițiatorul și susținătorii săi să fi gândit la un asemenea aspect. Dar atunci va avea ea o componentă șiită, pentru a marca relația transconfesională în lumea arabă și unitatea împotriva terorismului? Iarăși acest lucru ar fi puțin probabil, în orice caz rezultat al multiplelor negocieri în afara lumii arabe, între Arabia Saudită și Iran, negocieri mult mai largi și mai complexe pentru a fi soluționate în timp scurt.
Varianta cea mai evidentă pare să fie o forță sunită arabă (deci neimplicând Turcia). Dar atunci întreaga dezbatere se mută către scopuri și inamic: având în vedere inițiatorul, Egiptul, terorismul în cazul său ar veni de la Frăția Musulmană. Or dacă Al Qaeda sau Statul Islamic pot fi ținte evidente, organizații condamnate de către toate statele arabe (în ciuda unora dintre origini și finanțări ale celor două organizații) Frăția Musulmană este profund inserată în fibra socială și politică a lumii arabe atât în Golf, cât și în Egipt și unele țări africane și în statele Orientului Mijlociu.
O forță militară arabă îndreptată împotriva Hamas, a grupărilor palestiniene afiliate, a celor irakiene sau siriene de aceeași factură, ar putea să fie un subiect dificil de acceptat la nivelul majorității statelor arabe. Chiar dacă inițiativa ar avea un eșec, ideea este nouă și atrăgătoare, iar discuțiile din martie vor fi extrem de interesante de urmărit.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
