Masonii din „Republica lui Mazăre”. Trafic de influență pentru afacerile de pe Litoral

Masonii din „Republica lui Mazăre”. Trafic de influență pentru afacerile de pe Litoral

O anchetă DNA dezvăluie cum trezorierul cuplului Radu Mazăre - Nicușor Constantinescu strângea bani de la afaceriști pentru campania electorală a PSD. Inedit: unul dintre directorii locali la care ar fi intervenit Sorin Strutinsky, pentru contracte publice, a explicat că făcea parte din aceeași lojă masonică.

Discretul milionar Sorin-Gabriel Strutinsky (48 de ani), arestat pentru o șpagă de aproximativ 2 milioane de euro, controla o adevărată rețea locală de interese, iar influența politică era până în Executiv.

Povestea șpăgilor

„Evenimentul zilei” vă prezintă detalii inedite din rechizitoriul DNA, prin care afaceristul a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Doi oameni de afaceri constănțeni – Dorin- Mihai Lazia și Alexandru Papadumitru- au arătat că Strutinsky le cerea „comisioane” de 10% din contractele semnate cu autoritățile locale. Era vorba de contracte încheiate cu Direcția Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - Constanța (APMC) și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile - Constanța (ACN).

Ancheta DNA a dezvăluit că Strutinsky era prieten, partener de afaceri sau coleg de lojă masonică cu șefii acestor societăți locale sau de stat. Directorii acestor companii erau susținuți de organizația PSD Constanța. De altfel, deși majoritatea șpăgilor erau date prin contracte comerciale fictive, Strutinsky a cerut, în campania electorală, bani cash, pentru PSD. Papadumitru a povestit că, atunci când era convocat la întâlniri de către Strutinsky, în perioada 2012-2013, în barurile Temple și Lake View, în jurul acestuia, la mesele alăturate, era un adevărat pelerinaj al reprezentanților societăților comerciale. Pe măsură ce Strutinsky epuiza discuțiile cu un comerciant, trecea la următorul și tot așa.

Deși Papadumitru nu a asistat la ce vorbea Strutinsky cu aceștia, discuțiile purtate păreau să vizeze același tip de „colaborare”, situație care i s-a părut evidentă, chiar dacă niciun alt comerciant nu i-a relatat efectiv acest lucru.

Apărare inedită: „Legea tăcerii

Sorin Strutinsky nu a vrut să dea nicio declarație la DNA sau în fața judecătorului care a decis arestarea sa pe 5 februarie. Martorii din dosar au declarat că acesta nu a intervenit pentru „rezolvarea” unor contracte publice.

Nicolae Nemirschi, fost ministru al Mediului, a dat o declarație în care arăta că îl știe pe Strutinsky din anul 2000. El a declarat că nicio o persoană nu a intervenit în vederea urgentării unor plăți contractuale.

Decebal Șerban, director general adjunct la APMC, a declarat că este membru al aceleiași loji masonice cu Strutinsky. El a explicat că în ceea ce privește relațiile contractuale cu firmele controlate de Lazia, nu au existat intervenții din partea lui Strutinsky.

Daniel Georgescu, director general la ACN, a declarat că nu a discutat niciodată cu Strutinsky despre contractele sau relațiile contractuale existente între instituția pe care o conducea și alte societăți comerciale.

Laurențiu- Marius Marin, director DADL, finul lui Strutinsky, a declarat „este posibil să fi avut discuții privitoare la derularea relațiilor contractuale dintre instituția pe care o conducea și Dorin-Mihai Lazia, fără a exista însă intervenții din partea nașului său de cununie”.

„Comisionul” era cerut când PSD se afla la guvernare: „Hello!!!” sau „Ai uitat de mine!”

Alexandru Papadumitru, patronul Al Stom Company, a dat o declarație completă la DNA, în care a explicat cum a fost contactat de Strutinsky, în 2009, în contextul politic în urma pactului de coabitare PSD-PDL. Atunci, o serie de instituţii ale statului urmau a fi trecute sub conducerea unor persoane numite politic de către Organizaţia PSD Constanţa. Al Stom avea un contract de întreţinere şi curăţenie a suprafeţelor de plajă semnat cu DADL Constanța. Strutinsky i-ar fi cerut un „comision” de 10% din valoarea fără TVA a valorii facturilor emise de Al Stom către Direcția Apelor Dobrogea Litoral. Banii, aproximativ 200.000 de lei, au fost dați unor firme controlate de Strutinsky, în baza unor operațiuni comerciale fictive.

USL se întoarce

Afacerea a picat după ce PSD a ieșit de la guvernare. În 2012, odată cu venirea USL la putere, Strutinsky l-a contactat din nou pe Papadumitru. Asta în condițiile în care unul dintre membrii PSD Constanța, Răducu Preda, fusese numit secretar de stat la Transporturi, și refuza plata unor lucrări făcute de Al Stom. Strutinsky i-a transmis că „secretarul de stat Preda Valentin ar fi fost pe el”, și i-a cerut “comisionul” de 10%.Papadumitru a spus că negociau fiecare factură în parte, reuşind să coboare acest „tarif”, uneori şi până la 7%.

„Ai uitat de mine!”

În circa 80% din situații sau chiar mai mult, Strutinsky era informat cu privire la sumele încasate de Al Stom de la Administrația Canalelor Navigabile- cu care încheiase mai multe contracte. În situaţia în care Strutinsky îl contacta telefonic pe Papadumitru şi acesta refuza să îi răspundă, acesta îi dădea mesaje pe telefon, prin care îl atenţiona că nu a efectuat plata la timp a „comisioanelor” şi că refuza să îi răspundă la telefon, de tipul „Hello!!!” sau „Ai uitat de mine!”, pentru martor nefiind niciun dubiu cu privire la semnificația lor.

Imperiul Strutinsky, sub sechestru

Procurorii au decis pe 19 februarie 2015 aplicarea sechestrului asigurător, până la concurența sumei de 2.057.844 de lei și 25.000 de euro, asupra bunurilor imobile și mobile, proprietatea lui Sorin Strutinsky. Pe listă se află și acțiunile la trustul de presă pe care afaceristul îl controla.

● Teren de 3.549 de metri pătrați în intravilanul orașului Negru Vodă (Constanța);

● Două apartamente situate într-o zonă rezidențiaă din București;

● Mai multe loturi de teren, aproximativ 100.000 de metri ptrați, situate în extravilanul orașului Ovidiu (Constanța);

● Acțiuni și părți sociale la firmele: ABC Press (30,67%), Beton Expres (50%), Conpress Advertising (71%), Conpress Group (24%), Conpress Holding (24%), Consorțiu Antreprenorial Constanța (50%), Efimeris Services (95%), North Bridge Energies (31,67%), Pan Argeș Press (1%), Property Partners Constanța (50%), Relax Bicaz (40%), Roca Oil (33,33%), Sebring Consulting (50%), Sori Cable Neptun (50%), Te- Press (85%), Telegraf Advertising (72%), Tutun și Ziare Bacău (95%), Tutun și Ziare Botoșani (99,9%), Tutun și Ziare Neamț (95%), Tutun și Ziare Retail (99%), Tutun și Ziare (99%), Xenoti (25%), G Point Outdoor Advertising & More (50%), Gesira Tur (50%), Granitul dobrogean (50%), Ideea Contrast (33%), KLD Services (99%), Marin (69,9%), Mediapress Investment (45%), Mira Pres (46%).

DNA: „Avea rolul de nod de comunicare și influență”

Procurorii mai arată că la nivelul percepției celor trei denunțători (Dorin- Mihai Lazia, „Adriana Ciocârlan” și Alexandru Papadima) o grupare de interese structurată piramidal, cu ramificații în administrația publică, dar și în mediul de afaceri, a acaparat controlul decizional în vederea accesării și direcționării fondurilor din bugetul de stat și din bugetul comunitar, alocate proiectelor de dezvoltare din județul Constanța. „Efectele acestui monopol de influență, centrat pe autoritatea lui Sorin Strutinsky, a constat în blocarea accesului liber al comercianților din afara zonei de influență, la lucrări de investiții și prestări de servicii, singura modalitate de a accesa astfel de fonduri bănești fiind aceea a plății unor „comisioane”, stabilite procentual, în funcție de valoarea contractelor sau prin angrenarea ulterioară a unor firme impuse, în calitate de furnizori de materiale sau servicii ori în calitate de asociați sau subcontractori”. Procurorii DNA au arătat care erau relațiile lui Strutinsky la nivelul administrației locale și în Guvern.

„Sorin Strutinsky și-a atribuit rolul de adevărat nod de comunicare și influență, între factorii decizionali implicați în gestionarea fondurilor bănești alocate proiectelor de dezvoltare din județul Constanța, fiind bun prieten și partener de afaceri cu primarul municipiului Constanța, RaduȘtefan Mazăre, și cu președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor-Daniel Constantinescu, naș de cununie al directorului DADL, Laurențiu-Marius Marin (fost angajat la Primăria Constanța), coleg de lojă masonică cu directorul APM Constanța, Decebal Șerban (fost angajat la

Primăria Constanța), prieten cu directorul ACN Constanța, Georgescu Daniel (fost angajat la Primăria Constanța). Aceștia, la rândul lor, erau conectați la factorii de decizie din cadrul Ministerului Mediului și, respectiv, Ministerului Transporturilor, prin ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi (fost viceprimar al Constanței) și, respectiv, prin secretarul de stat Răducu- Valentin Preda (fost consilier al primarului Radu-Ștefan Mazăre, fost membru în consiliul de administrație al APM Constanța, fost director la ACN Constanța, trimis în judecată de DNA, pentru săvârșirea unor fapte de corupție)”.