Tovarășul Ion Iliescu ne-a spus în 2001, la Focșani, că e „un moft chestia cu sfânta proprietate privată”.

 Este mentalitatea în care a acționat din 1990 și din pricina căreia, după 25 de ani de democrație, România a rămas cu o problemă nerezolvată și complicată până la haos.

Ieri a demisonat conducerea Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților, sub justificarea că pur și simplu nu mai poate conduce instituția din pricina proceselor și a modului în care se tot complică aproape fiecare caz.

Șefii instituției s-au plâns, într-un memoriu adresat prim-ministrului Victor Ponta, că încasează amenzi în serie de la instanțe pentru că nu aplică sentințele din domeniul retrocedărilor. Ponta a acuzat mafia fostei guvernări, evident, uitând cine e personajul căruia trebuie să-i „mulțumim” pentru daravela asta. Parchetul derulează ample anchete care vizează fraude inimaginabile comise în procesele de retrocedare. Pe lângă fraudele investigate acum de procurori, toată România e plină cu situații atât de vizibile încât ajung să scandalizeze orașe întregi.

La Timișoara, spre exemplu, prin tot felul de escrocherii comise cu ajutorul unor notari importanți, funcționari de vază ai primăriei și persoane cu greutate din sistemul judiciar, trei clanuri de analfabeți au ajuns să preia în proprietate aproape întregul centru istoric al orașului. Au înhățat spitale din care dau afară medicii și pacienții. Au pus mânile slinoase pe sediile unor biblioteci. Au ajuns stăpâni peste școli și își rânjesc dinții de aur din vile care au aparținut unor personalități istorice. Cu toate acestea, nimeni din sistemul judiciar timișorean nu s-a întrebat cum au ajuns niște analfabeți să înhațe un oraș întreg.

În alte zone, politicieni fără scrupule au înhățat mii de hectare de pădure și tot felul de șmecheri au ajuns stăpâni peste munți întregi. Adevărul este că, dacă am avea posibilitatea să vedem întregul adevăr, în 25 de ani aproape că nu s-a retrocedat nimic. În realitate, sub pretextul retrocedărilor s-au comis jafuri și escrocherii revoltătoare care au transformat procesul de retrocedare într-un mare jaf național.

Fiecare caz e complicat și anchetele derulate până acum de procurori în zona retrocedărilor expun metode de toate felurile. Moștenitori inventați, acte falsificate, proprietăți mutate pe hârtie dintr-o parte în alta, suprafețe triplate sau modificate grobian. Fiecare anchetă expune o parte dintrun fenomen revoltător care are rădăcini în 1989, când Ion Iliescu a preluat puterea în România.

Privatizarea economiei socialiste de stat și retrocedarea proprietăților erau principalele teme de rezolvat urgent, cu bună credință, în 1990, pentru a putea să pornim cu dreptul în democrație și economie de piață. Ghinionul românilor este perfect ilustrat de îndemnul înflăcărat al tovarășului Ion Iliescu, din decembrie 1989: Să sunăm (la Moscova) să spunem cine suntem și ce vrem. Același tovarăș care, imediat după ce a înhățat puterea, s-a prezentat la Ambasada URSS pentru a discuta despre socialismul cu față umană pe care îl planifica pentru România, punând la cale chiar plasarea unor zone întregi din economie sub influența Moscovei. Acela e momentul în care au rădăcini multe dintre fenomenele grave cu care ne confruntăm astăzi, inclusiv compromiterea procesului de retrocedare și fertilizarea zonei pentru mafioții care au speculat situația.

Cu gândul la socialism, ferm convins că proprietatea e un moft, tovarășul Iliescu a avut grijă să conducă lucrurile în fundătura în care am ajuns acum. Toată construcția legală construită în regimul Iliescu pentru a amâna sau bloca retrocedările a produs contextul propice pentru mafioții despre care aflăm acum cât și cum au furat.

Fraudele comise nu sunt singurul rău provocat. România a suferit pagube uriașe pentru că situația produsă de regimul Iliescu a generat sute de mii de procese care au îngropat instanțele în dosare și a învrăjbit sute de mii de români degeaba.

Haosul de astăzi și fraudele din zona retrocedărilor au originea în biroul ambasadorului URSS unde, în 1989, Iliescu punea la cale socialismul cu față umană românesc, bine ancorat în interesele economice ale stăpânilor lui de la Moscova.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.