Ceea ce face DNA este extraordinar, dar activitatea procurorilor anticorupție nu ține loc de guvernare.
Practic, ceea ce se întâmplă acum este o curățire a terenului: sunt scoase din scenă personajele corupte, sunt speriați cei care se pregăteau să fure, dar trebuie să avem grijă ca, în locul celor aflați în arest sau la închisoare, să alegem politicieni curați și competenți.
Din această perspectivă, cred că sunt două planuri pe care trebuie construit. Primul este cel politic, unde piața trebuie deschisă competiției. Mediul politic trebuie privit în termenii liberei competiții: cu cât sunt mai puține bariere pe piață, cu atât competiția este mai acerbă, ceea ce face ca oferta să fie mai bună. Acum, pentru înscrierea unui partid, este nevoie de 25.000 de semnături. Doar în Kazahstan există reguli mai dure, acolo se cer 50.000 de semnături. Este nevoie de un număr cât mai mic de persoane pentru deschiderea unei formațiuni politice.
Nu s-ar întâmpla minuni, dar ar putea apare partide locale și regionale, care să pună în pericol puterea baronilor locali. În plus, trebuie schimbată legea finanțării partidelor și, după opinia mea, trebuie oprită orice subvenție de la stat, care alimenetează actualul oligopol al unor structuri construite în anii 90, cu rădăcini în perioada ceaușistă. De ce trebui să finanțăm aceste organizații non-guvernamentale? Banii trebuie să vină din mediul privat, dar în condiții de transparență deplină și prin aplicarea unor sancțiuni drastice – inclusiv radierea partidului – pentru cei care rulează bani negri.
În al doilea rând, România are nevoie de proiecte economice. Modificările la Codul Fiscal sunt o păcăleală, să fim sinceri. Nici măcar nu putem spune dacă vor fi sau nu implementate, pentru că lipsește studiul de impact. Cum se va menține deficitul bugetar convenit cu Uniunea Europeană? Cum se va majora procentul din PIB alocat apărării, din 2017, așa cum au convenit toate partidele parlamentare? Nu se poate să speri într-o dezbatere serioasă pe modificarea Codului Fiscal în condițiile în care nu spui clar pe ce te bazezi când vrei să reduci unele taxe și impozite și să le crești pe altele. De ce scad accizele la șampanie, de exemplu?
În schimb, cred că este nevoie de o discuție deaspre situația companiilor de stat, care au datorii cât jumătate din cifra de afaceri anuală. Conducerea corporatistă a fost un eșec: toate guvernările au politizat structurile de conducere ale societăților cu capital majoritar de stat. Politizarea nu a fost doar de dragul politizării, probabil că acolo a fost și mai este și foarte multă corupție. Mai este nevoie și de o discuție despre absorbția fondurilor europene. Sunt resemnat, am ratat exercițiul bugetar 2007-2014, iar vina se împarte între absolut toate guvernările. Dar prefigurăm deja un eșec al absorbției 2014-2020. Cele mai importante programe operaționale, inclusiv cel pentru Infrastructură Mare, vor fi aprobate abia în mai-iunie, a spus comisarul european Corina Crețu. Nu este gata nici azi Master Planul pentru Transporturi.
Dar cele mai importante zone în care România are nevoie de reformă sunt educația și sănătatea. Avem unul din cele mai proaste sisteme de educație din Europa, iar ultimii ani au agravat situația. În spitale se moare cu zile și, dacă ieși din București, te întorci undeva în evul mediu ceaușist. Cred că este și vina presei care a neglijat complet aceste teritorii, lăsând guvernanții să băltească într-un stand by devastator. Însă opoziția parlamentară este principalul vinovat că lipsește o presiune constantă asupra guvernului. Fostul președinte Traian Băsescu a lăsat, la Cotroceni, un proiect de lege de reformă în sănătate – bun, rău, discutabil, dar el există. Nici guvernul Ponta, nici PNL, nu au altul mai bun.
Ceea ce face acum guvernul Ponta este să supraviețuiască de la o zi la alta. Atât. Lansează pe piață câte o acțiune propagandistică, dar nu se atinge de nici o zonă sensibilă și nici nu întrerupe canalele de alimentare cu bani a clientelei de partid. Din când în când reacționează la presiunea publică - vezi cererile DNA de începere a urmăririi penale, aprobate la sfârșitul lui 2014 - dar tot mai lent și mai neconvingător, pe măsură ce se îndepărtează ziua de 16 noiembrie. Poate că președintele Iohannis va reuși să convingă guvernul Ponta - pe care nu cred că poate să-l de jos - să și guverneze, din când în când.