Doi procurori de top din cadrul DIICOT au povestit la DNA despre solicitările Alinei Bica în cazul Ovidiu Tender. Silvia Ștefănescu este şefa Serviciul judiciar și a arătat că Bica i-a cerut ca în acet caz să ceară condamnare cu suspendare. Procurorul de ședință, Mirel Rădoi a povestit cum i-a fost luat acest dosar.

Detaliile apar în motivarea Curții Supreme de arestare mai multor inculțpați. Este vorba de Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş, Alina Bica şi fostul ei consilier Florentin Mihăilescu care au fost arestaţi, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica şi nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

"Evenimentul zilei" publică integral declarațiilor celor doi procurori:

Martora Ştefănescu Silvia a declarat: „Îmi desfăşor activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T. – structura centrală, în funcţia de şef Serviciul judiciar şi ţin evidenţa tuturor cauzelor în care D.I.I.C.O.T. – structura centrală sesizează instanţele de judecată, atât cele de pe raza municipiului Bucureşti, cât şi cele de pe teritoriul României. În baza acestei evidenţe am o viziune asupra evoluţiei fiecărui dosar, mă refer la termenele de judecată în care instanţa dispune amânarea cauzei, cât şi la soluţiile pronunţate în cauză, în toate fazele procesuale, fond şi apel, conform noului Cod de procedură penală. Cu privire la dosarul Ovidiu Tender arăt că, după sesizarea instanţei de judecată, a fost repartizat, conform planificării, să participe în şedinţele de judecată, procurorul Mirel Rădescu, participând la toate termenele, până în vara anului 2013, când la şedinţele de judecată a participat procurorul Curelaru Claudia Ionela. Nu ştiu ce reacţie a avut Mirel Rădescu când i s-a luat dosarul pentru că faţă de mine nu a adus niciun fel de argument. În principiu, ştiu că a fost de acord, pentru că pe şedinţa de judecată în care participa Curelaru Claudia Ionela mai exista un alt dosar privind pe inc. Niculăescu Teodor ş.a. De altfel, Mirel Rădescu îşi manifestase opţiunea de a pleca de pe Serviciul judiciar pe Serviciul economico – financiar din cadrul direcţiei. Nu cunosc amănunte.În perioada cât procurorul Curelaru Claudia Ionela a participat în cauza Ovidiu Tender, aceasta a fost amânată succesiv, iar  la sfârşitul lunii octombrie 2014 m-a anunţat că  urmează să iasă în pronunţare.Curelaru Claudia Ionela mi-a adus la cunoştinţă, în mai multe rânduri, că procurorul şef direcţie, la acea vreme Bica Alina Mihaela, o cheamă să îi dea informaţii cu privire la stadiul dosarului ce îl privea pe inc. Ovidiu Tender ş.a. De asemenea, mi-a adus la cunoştinţă că în data de 27.11.2014 a fost chemată din nou la cabinetul procurorului şef Bica Alina Mihaela, direct de la instanţa de judecată. În ziua respectivă, în jurul prânzului, Viorica Popa m-a sunat pe interiorul meu, şi mi-a făcut legătura telefonică cu Bica Alina Mihaela care mi-a spus să cobor la ea în birou cu caietul de şedinţă. Nu am ştiu despre ce caiet este vorba, drept pentru care am luat şi caietul de evidenţă a căilor de atac. În biroul acesteia, am întrebat-o despre ce caiet este vorba şi mi-a răspuns că despre caietul în care fac analiza săptămânală a soluţiilor pronunţate de instanţă. Când am coborât, Bica Alina Mihaela îi dicta Vioricăi Popa ceva la calculator, nu ştiu ce anume, cert este că, ulterior, a venit cu un referat semnat de Curelaru Claudia Ionela. Aceasta mi-a spus să scriu un proces – verbal în caietul de şedinţă în care să se consemneze că procurorul şef direcţie Bica Alina Mihaela, procurorul de şedinţă Curelaru Claudia Ionela şi procurorul şef serviciu judiciar, subsemnata, suntem de acord ca în cauza privind pe Ovidiu Tender ş.a. să se pună concluzii ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere. I-am sugerat să lase instanţa de judecată să decidă,spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pdeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost „Silvi, nu eşti de acord cu mine?” În acest context, i-am zis că da, mi-a dat stiloul ei şi am scris în sensul celor arătate, aspect ce rezultă şi din caietul de şedinţă de analiză a soluţiilor. După acest episod, dându-mi seama că am acceptat cu prea multă uşurinţă propunerea procurorului şef direcţie, la Curtea de Apel Bucureşti, fiind planificată în şedinţa de judecată, i-am cerut Claudiei Curelaru să nu depună la dosarul cauzei acel referat, pentru că devine public. Cu aceeaşi ocazie, am întrebat-o  pe Curelaru Claudia Ionela şi despre ce prejudiciu este vorba, aceasta spunându-mi despre peste 300 miliarde lei. Curelaru Claudia Ionela a spus că îi este frică de consecinţe, iar eu i-am spus să meargă să mai discute cu şeful direcţiei, pentru a nu depune la instanţă acest referat. Dacă s-ar fi depus acel referat la dosarul cauzei şi ar fi devenit public, datorită experienţei mele de 24 de ani mi-am dat seama că această solicitare nu a fost întâmplătoare, pentru că, în acest context, aş fi fost în imposibilitate să execit calea de atac a apelului. Mai cunosc faptul că, doamna Curelaru Claudia Ionela a promis că o să meargă să discute cu şeful D.I.I.C.O.T. În chiar dimineaţa în care Bica Alina Mihaela a fost reţinută de D.N.A., am mers la adjunctul procurorului general  Codruţ Olaru să-i spun ce greşeală am făcut. Acesta mi-a cerut să vadă să consulte lucrările. I-am dus caietul de şedinţă şi referatul după care a făcut copii xerox. Acesta m-a admonestat că am acceptat cu uşurinţă o astfel de atitudine, în ciuda experienţei mele, mi-a spus să o sun pe Curelaru Claudia Ionela şi împreună cu aceasta să mergem la cabinetul dânsului. După ce am fost la cabinetul domnului Codruţ Olaru, împreună cu Curelaru Claudia Ionela am făcut concluzii scrise în care am solicitat instanţei condamnarea inculpaţilor cu executarea pedepselor în penitenciar, dovadă şi pedepsele aplicate.Cu toate acestea, am exercitat calea de atac, în raport de infracţiunea de spălare de bani şi de cheltuielile judiciare al căror cuantum mi s-a părut modic, neacoperind nici măcar cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale. La acest moment, hotărârea instanţei nu este încă redactată. Ulterior, am urmărit soluţia a cărei pronunţare a fost amânată de mai multe ori”.

 

Martorul Rădescu Mirel a declarat că „începând cu a doua jumătate a anului 2008, am participat ca procuror de şedinţă în dosarul cunoscut sub numele Tender-CAROM, până la termenul de judecată din luna septembrie 2013, ulterior acestei date în dosar fiind desemnată să participe colega mea, doamna procuror Curelaru Claudia Ionela. În perioada 2008 – mai 2013, de modul în care s-a desfăşurat cercetarea judecătorească a fost interesată doamna procuror Codruţa Trandafir, fostă Creţu cu care s-a consultat în situaţia în care existau probleme ridicate în cursul cercetării judecătoreşti despre modul în care s-a desfăşurat urmărirea penală în cauză. După ce la conducerea D.I.I.C.O.T. a fost numită doamna Bica Alina Mihaela, undeva la sfârşiul lunii mai – începutul lunii iunie 2013, am fost căutat de Bica Alina Mihaela care m-a întrebat cum văd evoluţia dosarului şi finalitatea acestuia. I-am răspuns că, având în vedere faptul că în dosarul disjuns din acesta, respectiv dosarul privind pe Iancu Marian Alexandru, instanţa de fond pronunţase pedeapsa de 10 ani închisoare, este normal ca şi în acest doar, având în vedere faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, să obţin cel puţin o pedeapsă de cel puţin 15 ani închisoare. Ulterior acestei discuţii, a fost pusă în discuţia Serviciului judiciar şi cred că şi a celorlalţi colegi din cadrul D.I.I.C.O.T. – structura centrală modul în care urmează a fi calculată prescripţia specială în cauzele aflate în cursul cercetării judecătoreşti sau în cursul urmăririi penale, opinia doamnei Bica Alina Mihaela şi a domnului Mihai Udroiu, consilierul acesteia, fiind aceea că interpretarea trebuie făcută pe instituţii autonome, respectiv să se ia pedeapsa din legea penală mai favorabilă, iar termenul de prescripţie dintr-o altă lege, respectiv Codul penal vechi în care, pentru prescripţia specială se prevedea depăşirea cu încă jumătate a termenului de prescripţie generală. Am fost împotriva acestei opinii, argumentându-mi poziţia atât pe considerentele teoretice ale Codului penal comentat şi adnotat de Dongoroz, cât şi pe practica judiciară atât a instanţelor de judecată cât şi practica Curţii Constituţionale care, în situaţii similare generate de modificări legislative au statuat faptul că prescripţia specială trebuie calculată prin raportare la o lege penală mai favorabilă, unică, fiind interzisă crearea unei lex tertia prin combinarea unor prevederi penale mai favorabile din mai multe legi…în luna august 2013, a primit pe mail-ul personal un tabel întocmit de doamna procuror şef serviciu Silvia Ştefănescu, privind situaţia cauzelor în care urma să participăm în continuare în şedinţele de judecată, ocazie cu care am constatat că, dintre toate cauzele la care până atunci participam ca procuror de şedinţă, cauza Tender a fost repartizată doamnei procuror Curelaru Claudia Ionela. Am sunat-o pe doamna Ştefănescu şi am întrebat-o de ce anume mi-a fost luat dosarul Tender, răspunzâmdu-mi că aşa zis doamna Bica Alina Mihaela.În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexităţii deosebite a cauzei este normal să continui să particip la şedinţa de judecată, la termenul de judecată din luna septembrie 2014 am intrat din nou în şedinţă, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere ca din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar şi că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea. La această discuţie nu a participat o altă persoană, în condiţiile în care dl. Udroiu Mihail care era prezent în biroul doamnei Bica Alina Mihaela a părăsit biroul.După această dată, m-am interesat la fiecare din termenele de judecată, fie prin deplasarea la Tribunalul Bucureşti şi verificarea încheierilor, fie din amănunte pe care le aflam de la alte persoane care participau la şedinţele de judecată, despre modul de derulare a acestora. Din punctul meu de vedere, dacă aş fi rămas în continuare să particip la judecată, aceasta ar fi fost finalizată până la sfârşitul anului 2013. Susţin acest lucru datorită faptului că, profitând de faptul că atât judecătoarea investită cu judecarea cauzei, cât şi colega mea, Curelaru Claudia Ionela erau noi în cauză, apărătorii inculpaţilor au reiterat cereri formulate anterior în cursul cercetării judecătoreşti şi pentru care instanţa dispusese definitiv, astfel încât, prin această aparentă completare a cercetării judecătoreşti, finalizarea cauzei să fie împinsă  după data de 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal. Începând cu data de 15 noiembrie 2013 am fost delegat procuror şef birou în cadrul Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare, nu am considerat acest fapt o promovare ci o îndepărtare a mea de pe Serviciul judiciar, astfel încât să nu mai particip la judecarea unor cauze. Am fost de acord să fiu delegat cu o singură cerinţă, să îmi duc până la final câteva dosare pe care le consideram de o importanţă deosebită, respectiv dosarul privatizărilor strategice, dosarul Patriciu, dosarul Iancu Marian Alexandru, dosarul Banca Transilvania, dosarul fuga lui Omar Haisan. De asemenea, ca o dovadă a faptului că s-a dorit îndepărtarea mea de pe judiciar, în luna noiembrie 2013, în momentul în care doamna procuror Ruxandra Ramona Elena a plecat din cadrul D.I.I.C.O.T., la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dosarul Hidroelectrica la a cărui judecată participase până atunci doamna procuror antemenţionată, mi-a fost repartizat tot mie, deşi se afla în faza audierilor de martori, cercetarea judecătorească nefiind finalizată şi nu exista niciun impediment ca acest dosar să fie preluat de un alt coleg. Din discuţiile purtate în cadrul D.I.I.C.O.T., am înţeles că s-a încercat impunerea unor concluzii de aplicare a unei pedepse sub supraveghere, concluzii ce urmau a fi puse de doamna Curelaru Claudia Ionela. Nu ştiu dacă aceste concluzii au fost puse, ceea ce ştiu este faptul că doamna Silvia Ştefănescu, ulterior judecării pe fond a cauzei, a pus concluzii scrise prin care a solicitat condamnarea la o pedeapsă cu executare pentru toţi inculpaţii trimişi în judecată în dosarul Ovidiu Tender. Din punctul meu de vedere şi prin raportare la experienţa de procuror de judiciar, concluziile pe care un procuror le pune referitoare la modalitatea de executare a pedepsei, pe de o parte conduc judecătorul fie la aplicarea unei pedepse mai blânde, fie chiar la aplicarea unor pedepse cu suspendare sub supraveghere, iar pe de altă parte, lipsesc de orice finalitate o eventuală cale de atac a apelului, motivată de individualizarea judiciară a pedepsei”

 

Acuzațiile procurorilor DNA

 

În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.