România ocupă penultimul loc în UE când vine vorba de câştigul salarial exprimat în paritatea puterii de cumpărare, sub noi aflându-se doar Bulgaria, potrivit datelor Eurostat.
În rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut este de cinci ori mai mare decât cel mai mic câştig, atunci când este exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), care elimină diferenţele de preţ între ţări. În luna octombrie 2014, cel mai mare câştig mediu orar brut exprimat în PPS era înregistrat în Danemarca (18,5 PPS) şi Irlanda (18,4 PPS), la polul opus cel mai mic câştig mediu orar brut exprimat în PPS era înregistrat în Bulgaria (3,6 PPS) şi România (4 PPS), arată datele publicate astăzi de oficiul european de statistică, citate de Agerpres.
Diferenţele între statele membre sunt şi mai mari atunci când câştigul mediu orar brut este exprimat în euro. Cel mai mare câştig mediu orar brut exprimat în euro era înregistrat în Danemarca (25,5 euro) şi Irlanda (20,2 euro), în timp ce, la polul pus, cel mai mic câştig mediu orar brut exprimat în euro se înregistra în Bulgaria (1,7 euro) şi România (2 euro). Cu alte cuvinte, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut este de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în euro.
De asemenea, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu scăzut, în rândul statelor membre cele mai mari ponderi ale angajaţilor cu salarii scăzute fiind înregistrate în Letonia (25,5%) şi România (24,4%) arată datele cu privire la structura salariilor în UE în 2014.
Datele Eurostat scot în evidenţă existenţa unor diferenţe semnificative între sexe şi grupe de vârstă când vine vorba de proporţia angajaţilor cu salarii reduse. În 2014, la nivelul UE, 21,1% din femei primeau un salariu scăzut, faţă de 13,5% dintre bărbaţi. În plus, aproape o treime (30,1%) din angajaţii cu vârsta de sub 30 de ani primeau un salariu scăzut, faţă de 14% sau mai puţin pentru cei cu vârsta între 30 şi 59 de ani.
Nivelul de educaţie joacă şi el un rol important, în condiţiile în care cu cât este mai mic nivelul de educaţie cu atât este mai mare probabilitatea de a fi un angajat cu salariu scăzut. În 2014, în UE, 28,2% din angajaţii cu un nivel de educaţie scăzut primeau un salariu redus, faţă de 20,9% pentru cei cu educaţie medie şi mai puţin de 7% (respectiv 6,4%) pentru angajaţii cu un nivel de educaţie superior.
Recomandările noastre
