Înfiera cu mânie toate plăcerile şi excesele capitaliste, cataloga vacanţele drept un “lux burghez” şi pretindea că trăieşte din salariul său de aproximativ 25 de dolari pe lună într-o modestă colibă de pescar. În realitate, “El Comandante” Fidel Castro a fost nu doar un afemeiat neobosit, un fin cunoscător al mâncărurilor sofisticate, ci şi un mare iubitor de lux care a trăit ca un capitalist prosper, nerefuzându-şi nicio plăcere lumească.

Imaginea publică de campion al modestiei pe care şi-o crease fostul lider cubanez, decedat la 26 noiembrie, nu are nici cea mai vagă legătură cu realitatea, scrie Daily Mail.

A trăit pe picior mare sifonând toată viaţa companii de stat, printre care şi o mică mină de aur.

Când Forbes l-a inclus, în 2006, în topul celor mai bogaşi “regi şi dictatori” ai lumii, Castro a tunat şi a fulgerat, susţinând, până în ultima zi a vieţii, că trăieşte dintr-un salariu de 25 de dolari.

Ipocriza dictatorului cubanez şi viaţa sa extravagantă, de un lux fabulos, au fost însă demascate şi de fosta sa gardă de corp Juan Reinaldo Sanchez, care a publicat în 2014 o carte detaliată despre viaţa şi averea de peste 124 milioane de dolari a liderului cubanez.

Sanchez dezvăluia că El Lider Maximo avea chiar şi o insulă privată unde ajungea la borgul unui luxos iaht, servind whisky şi langustine la grătar. Nici măcar costumul de scafandru nu şi-l punea singur, operaţiune dusă la îndeplinire de mai mulţi servitori umili.

Cât despre insulă – Cayo Piedra, din Marea Caraibilor – fosta gardă de corp spune că era un adevărat paradis vizitat de numeroase personalităţi. Se spune că legendarul scriitor columbian Gabriel Garcia Marquez ar fi fost efectiv fermecat de apele pline de ţestoase şi delfini care înconjurau insula paradisiacă.

Pe de altă parte, printre casele deţinute de Castro în Cuba se numără o uriaşă proprietate din Havana, cu spital privat, teren de baschet, piscină, jacuzzi şi saună. Este vorba despre celebra Unitate 160 sau Punto Cero, o adevărată fortăreaţă care, pe lângă sediul central al torturilor la care erau supuşi opozanţilor regimului, era şi un loc al răsfăţului.

Fidel Castro era terifiat că ar putea fi otrăvit iar alimentele de lux îi erau adesea furnizate de către prietenii bogaţi de peste mări şi ţări. În plus, avea propria sa fabrică de îngheţată, propria vacă de lapte etc.

În apropierea Unităţii 160 se afla o locuinţa mult mai modestă unde temutul lider comunist dădea frâu liber unui alt viciu: femeile. Numeroasele sale amante erau adesea văzute în această locaţie a desfrâului.

Castro, care nu dorea ca lumea să ştie nici măcar cine îi erau soţiile oficiale, a fost de o infidelitate rapace, cel puţin nouă copii venind pe lume în urma relaţiilor acestuia cu patru femei, mai scrie Daily Mail.

Printre iubitele sale s-ar fi aflat şi actriţa italiană Gina Lollobrigida, dar şi o dansatoare minoră care a povestit ulterior că, pe parcursul partidei de sex, celebrul revoluţionar a fumat continuu.

De altfel, din cauza numeroaselor sale amoruri, Castro fusese poreclit Armăsarul. Îi plăceau toate femeile, indiferent că erau de culoare sau albe, indiferent de mediul din care proveneau, dezvăluindu-i la un moment unui jurnalist, pe un ton glumeţ, că pofta sa nebună de sex l-ar fi îndepărtat, de fapt, şi de Biserica romano-catolică.

Castro şi-a înşelat ambele neveste oficiale. Prima, Mirta Diaz-Balart, cu care acesta s-a însurat încă din studenţie, l-a adus pe lume pe fiul lui Castro, Fidelito. După divorţ, Castro a manipulat situaţia de aşa manieră că fosta soţie nu şi-a mai putut vedea copilul vreme îndelungată. Fidelito a fost trimit să studieze la Moscova şi a devenit unul dintre cercetătorii ştiinţifici de top în domeniul nuclear până în momentul în care a fost concediat chiar de taică-su.

Natalia Revuelta, de profesie medic cardiolog şi una din amantele preferate ale lui Castro, a adus pe lume o fetiţă, Alina, care mai târziu a devenit model, reuşind să-şi oripileze tatăl afemeiat după ce a pozat în bichini pentru o reclamă la romul Havana Club. Tânăra a fugit apoi în Spania, cu ajutorul unui paşaport fals.

Este, de asemenea, de notorietate relaţia îndelungată pe care Castro a avut-o cu secretasa sa, Celia Sanchez. Abia la moartea acesteia în 1980, liderul cubanez s-a însurat a doua oară, cu Dalia, o profesoară cu care trăia deja de multă vreme şi care ulterior i-a născut cinci fii legitimi.

Tot bodyguardul lui Castro povesteşte că dictatorul o remarcase prima dată pe “senzaţionala” Dalia cu ocazia unui discurs susţinut în 1961. Au schimbat priviri intense la vremea respectivă, dar abia peste ani au ajuns să fie împreună.

Sanchez mai spune că, şi la bătrâneţe, inima zburdalnică a lui Castro a bătut cu aceeaşi putere în prezenţa femeilor, liderul cubanez fiind însă nevoit să apeleze la ajutorul pastilelor pentru a nu-şi dezamăgi partenerele de nebunii. Printre ultimele iubite ale lui Castro se numără translatoarea sa de engleză şi franceză şi stewardeza Gladys, care îl însoţea în călătoriile externe.

Avea, de asemenea, un apetit fantastic pentru prostituate, apucături pe care aliaţii săi comunişti nu le vedeau cu ochi buni.

Markus Wolf, fostul şef al spionajului extern din Germania de Est, a povestit la un moment dat ce spaimă îngrozitoare a tras după ce Castro s-a făcut nevăzut în timpul unei vizite în partea de est a Berlinului. El Lider Maximo ieşise pur şi simplu pe fereastră, în creierii nopţii, pentru se desfăta la un bordel ilegal,  relata Wolf. Deşi ştia clar că gazdele sale îi vor trimite “fetiţe” pentru a-şi satisface poftele carnale, liderul cubanez dorea de fiecare dată ceva mai palpitant, a mai povestit Wolf

Juan Reinaldo Sanchez, garda de corp care a dezvăluit luxul din viaţa lui Castro, este convins că, odată ce dictatorul va fi îngropat iar vieţile li se vor elibera de apăsătoarea umbră a acestuia, cubanezii îşi vor da seama cât au fost de păcăliţi.