Nemulțumirile politice și criza bancară riscă să transforme un referendum organizat de guvernul Renzi într-o bombă anti-UE

Când, printr-o lovitură de partid, care l-ar fi făcut invidios pe Machiavelli, și-a asumat puterea, devenind la 39 de ani cel mai tânăr șef de guvern din istoria Italiei (l-a detronat pe Mussolini), Matteo Renzi a dat de înțeles că nu este dispus să renunțe prea repede la funcție. Referindu-se la faptul că era al patrulea premier în trei ani, el declara pentru The Observer: „Nu știu dacă este bine sau rău, dar nu cred că veți mai vedea altul câțiva ani buni de-acum încolo”.

Curtea de Casație a Italiei a validat luni cele peste 500.000 de semnături necesare convocării referendumului pentru implementarea unui pachet de reforme constituționale, despre care Renzi spune că vor aduce mai multă stabilitate politică. Proiectul, aprobat de Parlament în aprilie, privează Senatul de puterea de a răsturna guvernul. Executivul ar urma să câștige în schimb mai multă putere, în detrimentul celor 20 de regiuni, iar alegerile ar urma să fie organizate în două tururi. Data referendumului va fi anunțată pentru octombrie sau noiembrie, acest an.

Miros de sânge în Cizmă

Dacă în urmă cu câteva luni manevra politică a lui Renzi se anunța un strălucit succes, astăzi, perspectivele par mult mai sumbre. Ca și în cazul Brexitului, tot mai mulți italieni încep să vadă în referendumul din toamnă o ocazie de a-și manifesta nemulțumirile față de clasa și sistemul politic, în general. Promisiunea lui Renzi că va ieși din politică, dacă referendumul este respins, nu a făcut decât să-i ațâte pe locuitorii Cizmei, care au simțit miros de sânge.

Matteo Renzi ar putea avea soarta lui David Cameron: referendumul i-ar putea deveni groapă

O înfrângere a lui Renzi la referendum și demisia cabinetului au toate șansele să aducă la guvernare Mișcarea 5 Stele a lui Beppo Grillo, care pledează pentru ieșirea din UE. Aflată în ascensiune constantă, „5 stele” a înregistrat în iunie două victorii importante, câștigând primăriile din Roma și Torino.

În plus, schimbările constituționale preconizate de Renzi displac profund atât Dreptei, cât și Stângii politice, astfel că există toate șansele ca la referendum să existe o mobilizare generală anti-guvernamentală.

Cizma se află în pragul colapsului financiar

„Ca orice referendum, cel italian nu va fi doar o dispută despre schimbările legislative: vor fi puse pe tapet o sumedenie de probleme, iar una din ele va fi criza bancară”, crede Vincenzo Scarpetta, de la Open Europe.

Într-adevăr, știrile despre problemele grave din sistemul bancar au curs toată vara. Creditele neperformante acordate de băncile italiene reprezintă un sfert din totalul înregistrat la nivelul zonei euro. Planul de salvare a celei de-a treia bănci de credit din țară - Monte dei Paschi din Siena, aflată în pragul falimentului de ani de zile și măcinată de scandaluri de corupție - nu a putut obține încrederea din partea investitorilor și instituția se clatină amenințător. Prăbușirea ei ar echivala cu un cutremur devastator, financiar, dar și politic.

Nici celelalte bănci italiene nu stau pe roze: ele nu dispun de fonduri proprii suficiente pentru a-și acoperi pierderile suferite din cauza creditelor neperformante, iar Brexitul nu a făcut decât să agite și mai mult apele în finanțele europene, sporind temerile investitorilor.

Situația Italiei seamănă dramatic cu cea din Grecia, doar că pentru un eventual „bailout”, care să salveze a cincea economie a Europei, ar fi nevoie de o sumă mult mai mare.

Observatorii politici sunt unanim de acord că dacă Renzi apelează la ajutor internațional, după modelul Greciei, soarta sa politică este pecetluită.

Criza bancară acută, alături de împotmolirea economică și de invazia imigranților vor constitui tot atâtea pietre de moară atârnate de piciorul lui Renzi la referendum.