Ce VA MAI RĂMÂNE din producţia locală de HUILĂ. Ministru: „Nu a venit vremea pentru ULTIMA TONĂ de cărbune românesc”

Complexul Energetic Hunedoara (CEH), aflat de la începutul anului în insolvenţă, ca urmare a datoriilor uriaşe acumulate, va fi restructurat, păstrându-se doar grupurile şi minele viabile, care se pot susţine singure economic, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Astfel, pe partea de producţie de energie, va fi păstrat câte un singur grup de la cele două centrale componente - Mintia şi Paroşeni, grupuri care totalizează aproape 400 MW, din cei 1.150 MW instalaţi. Aceste două grupuri sunt singurele care au fost modernizate şi au produs energie iarna trecută, când consumul a fost ridicat şi a fost nevoie ca centralele pe cărbune, inclusiv lignit, să funcţioneze continuu. 

Din mine vor mai rămâne două deschise, respectiv Livezeni şi Vulcan, iar celelalte două, Lonea şi Lupeni, vor intra într-un program de închidere, circa 2.000 de angajaţi urmând să fie disponibilizaţi pe termen lung. Procesul de închidere va fi unul laborios, dat fiind că galeriile subterane se întind pe sub oraşele din Valea Jiului. 

O nouă ştergere de datorii

Risc de amendă mare de 1 Mai. Ce spune legea despre picnic și grătar

Legea junglei în statul paralel

CEH a fost creat în 2012, iar de atunci a acumulat datorii de peste 1,3 miliarde lei. În varianta ideală, structurile identificate ca fiind viabile ar trebui să funcţioneze într-o nouă companie, fără datorii, susţine ministerul. Planul de restructurare va fi însă discutat cu Comisia Europeană. 

„A acumulat datorii pentru că nu era un business viabil. Vom face o structură viabilă pe scheletul de la Hunedoara. Ne-am stabilit ca obiectiv ca structura viabilizată să funcţioneze eficient de la început. Nu are rost să creăm o companie care să funcţioneze cu pierderi”, a declarat ministrul. 

Cărbunele, important în mixul energetic

Potrivit acestuia, aceste unităţi de la CEH au rolul lor de a asigura securitatea energetică şi continuitatea aprovizionării cu energie. În prezent, 80% din producătorii de energie sunt situaţi în partea de sud a ţării, ceea ce ridică probleme pentru Transelectrica de a transporta energie masiv în partea de nord.

„Grupurile de la Deva şi Paroşeni vor avea un rol foarte important în evitarea congestiilor în reţea. Problema grupurilor de cărbune e una de securitate energetică şi nu ţine atât de mult de social. Aşa că trebuie să vedem cum remunerăm securitatea energetică şi continuitatea în aprovizionare”, a explicat Victor Grigorescu. 

Potrivit acestuia, în mixul energetic cărbunele are un rol important şi sunt momente, cum au fost lunile din iarna trecută, când avem nevoie de toate resursele. În plus, chiar dacă Acordul de la Paris impune noi ţinte de decarbonizare, asta nu scoate cărbunele din joc. „Nu a venit vremea pentru ultima tonă de cărbune românesc. Vorbim despre gazeificare, captarea dioxidului de carbon, cine poate spune unde va evolua sectorul carbonifer?”, a afirmat ministrul.