Dezinformare rusă crasă: Doi frați din Belarus, convertiți la Islam, și un rus ar fi implicați în atentatul de la Bruxelles | PULSUL PLANETEI

Derularea atentatelor de la Bruxelles a dat naștere la numeroase apariții publice și a unor piste alternative, dezinformări privind participarea diferitelor categorii de posibili jihadiști în aceste operațiuni, având ca motiv obiective politice alternative.

Geloasă că iese din joc și interesată să fie parte a negocierilor, forțând o cooptare într- o formulă de coaliție de găsire a soluției antiteroriste, înaintea vizitei secretarului de stat Kerry la Mosova, Rusia s-a implicat imediat și ea în evoluții.

Astfel, pe site-ul Blitz.be a apărut, într-un „format exclusiv”, faptul că doi frați din Belarus ar fi însângerat Bruxellesul. Materialul susține că cei doi „sunt suspectaţi că au săvârşit atacurile sângeroase”. Sursa originară citată este anonimă, firește, „conform unei surse a serviciilor secrete din Rusia”, la rândul ei citată de un site rus, lifenews.ru. Toate ingredientele pentru război informațional și pentru dezinformare crasă, atunci când unica susținere este referința la o sursă unică neprecizată, preluată de un site rus și reluată, la rândul său, de un site belgian.

Care e susținerea rusă? Ivan şi Alexei Dovbash, împreună cu „compatriotul” lor Marat Yunusov, au intrat în Belgia înainte de luna februarie 2016, și ar fi implicați în atac, ei fiind cunoscuți drept convertiți la Islam. Alexei Dovbash, în vârstă de 27 de ani, a fost primul convertit, şi, ulterior, a început să comunice cu grupări radicale, potrivit surselor ruse. Sub influenţa lui, a început să fie interesat de islamul radical şi fratele său, Ivan (23 de ani). Potrivit datelor serviciilor secrete ruse, citate în succesiunea de surse de mai sus, fraţii făceau parte dintr-una din unităţile DAESH din Siria. După pregătirea pentru luptă şi instruire, cei doi au plecat în Europa. Materialul mai susține și faptul că „Serviciile secrete ruse au declarat, pentru presă, că îi avertizaseră pe omologii belgieni asupra atacurilor planificate.” Știrea a fost difuzată de televiziunea LifeNews și de agenția oficială de știri Sputnik, intrând în prim-planul presei ruse.

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

22 noiembrie, ziua care a zguduit omenirea. Misterul persistă, multe întrebări au rămas fără răspuns

Dacă aceasta e legenda, să vedem și realitatea: svoboda.org, un site legat de Radio Europa Liberă din Ucraina, prezintă faptul că oficialii belgieni ar fi anunțat că cei doi cetățeni din Belarus nu sunt considerați suspecți în atacurile din 22 martie, așa cum relataseră mai multe instituții media ruse (evident amplificând făcătura de mai sus). Astfel, Ivan Dovbash a luat singur legătura cu autoritățile belgiene, imediat ce a apărut alegația de sorginte rusă, la cererea fratelui său care se afla acasă, în Gomel, Belarus, nicidecum în Belgia.

Ivan chiar a declarat postului Europa Liberă că belgienii nu au auzit și nu știu nimic despre această „bârfă locală” și că nimeni nu e preocupat de cei doi frați. Alexei a dat un interviu la Euroradio susținând, de asemenea, că nu a întâmpinat nicio problemă și că a venit liniștit în UE, după atentat. Dmitry Pobyarzhin, purtătorul de cuvânt al KGB-ului belarus, a confirmat prezența, la 22 martie, a lui Alexei Dovbash în Belarus, la ora atacurilor. Potrivit serviciilor de informații din Belarus, frații Dovbash și prietenul lor rus Marat Yunusov (și nu tot din Belarus, cum pretindea media rusă) s-ar afla sub supravegherea serviciilor specializate din 2014. Mai mult, la începutul lui 2015, a fost implicat și FSB, serviciul rus, din cauza implicării lui Yunusov.

Odată ce această componentă de război informațional a fost decriptată, se pune întrebarea de ce Rusia ar utiliza o asemenea operațiune, pentru a se afla în treabă și pentru a se implica, cumva, în atentatele de la Bruxelles? E geloasă că iese din prim-plan sau nu e întrebată despre această temă? Oficialii ruși au transmis condoleanțe concomitent cu atacuri privind „dublele standarde” antiteroriste ale Vestului, lipsa de cooperare antiteroristă cu Rusia și acuzând instituțiile UE de impotență. O linie de argumentație cu care Moscova încearcă să rămână în prim-planul atenției, implicată în teme ce nu o privesc și, eventual, să obțină avantaje în Ucraina contra o potențială cooperare antiteroristă cu Occidentul, valorificând emoția reală de după atentate. Doar că Occidentul nu a uitat ce a făcut Rusia acum doi ani în Crimeea și Donbas.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.