Mai mulți alegători dintr-o comună din județul Teleorman au declarat pentru Înalta Curte de Casație și Justiție că nu au votat la referendumul din luna iulie 2012, organizat pentru demiterea fostului preledinte al țării Traian Băsescu, iar numele lor au apărut pe listele electorale de atunci, sub semnături false.

Un complet de judecată condus de Livia Stanciu, preledintele instanței supreme a continuat joi audierea martorilor în dosarul ”Referendumul” în care Liviu Dragnea, liderul social democraților este condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Nouă persoane din comune din județul Teleorman au făcut declarații în calitatea de martori în acest dosar.

"Nu am votat la referendumul din 29 iulie 2012, însă am aflat mai târziu că apăream pe lista electorală că am votat. Semnătura de pe lista electorală nu îmi aparținea. Nu știu cine mi-a falsificat semnătura. Nici soacra mea nu a votat și la fel cineva i-a falsificat semnătura", a declarat martora Ionica Miu, din satul Poiana, comuna Ciuperceni.

"Eu nu am votat la referendum și nici nu știam de care secție de votare aparțineam. Ulterior, doi bărbați în civil, nu știu dacă erau polițiști sau procurori, au venit la mine acasă cu biblia în mână și mi-au cerut buletinul. Mi-au verificat buletinul, unde nu exista ștampilă că am votat, iar ei mi-au arătat o listă electorală în care apărea numele meu și le-am spus că nu era semnătura mea", a declarat și Alexandra Găvănescu din comuna Țigănești.

Un bărbat din comuna Țigănești le-a spus judecătorilor că el nu a votat la referendum, în ciuda faptului că buletinul său era ștampilat. În urma insistențelor judecătorilor, acestuia i s-a făcut rpu și a leșinat, fiind ulterior examinat de către medicul instanței supreme, dovedindu-se că acesta suferea de o boală psihică.

Tot joi au fost audiați doi martori ceruți de avocații lui Liviu Dragnea, printre care și Mihaela Zobuian, care ocupa în iulie 2012 funcția de director al Direcției organizare din cadrul Secretariatului General al PSD.

Mihaela Zobuian a susținut că, deși Liviu Dragnea era șeful de campanie pentru USL, el nu a știut cine a redactat și trimis organizațiilor PSD din teritoriu adrese pe mail și SMS-uri cu îndemnuri pentru atragerea electoratului la vot sau organizarea de tombole.

"Liviu Dragnea nu știa de acea adresă privind organizarea tombolelor și nici cine a dispus întocmirea ei. Noi am găsit-o pe contul de mail al Secretariatului General, de unde am și descărcat-o. Nu pot spune cine a redactat-o. A doua zi după ce adresa a fost trimisă prin mail, Liviu Dragnea ne-a solicitat lista cu adresele trimise în absența lui. Am luat registrul cu toate adresele și i l-am arătat, iar acolo se găsea și adresa privind organizarea de tombole. Reacția domnului Dragnea a fost destul de nervoasă și ne-a reproșat că nu suntem în stare să gestionăm activitatea din Secretariatul General. Reacția lui Dragnea, când a aflat de acea adresă, nu era una obișnuită și consider că el nu știa de conținutul adresei. În legătură cu mesajele SMS, erau mai multe persoane care le puteau trimite, inclusiv voluntari aflați în sediul partidului", a spus Mihaela Zobuian.

Mihaela Zobuian, întrebată de Livia Stanciu cum era posibil ca orice persoană din sediul de campanie PSD să trimită SMS-uri folosindu-se de computerele puse la dispozițiem aceasta a răspuns că a fost o neglijență pe care și-o asumă, lucru pentru care a și avut discuții aprinse cu Liviu Dragnea.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.

Liviu Dragnea, în calitatea de secretar general al PSD la acea vreme, a făcut uz de influență și autoritate în partid cu scopul de a obține foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de acesta și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele prevăzute de lege, potrivit procurorilor DNA.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arăta DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai preciza DNA, scrie AGERPRES.