Cea mai mare descoperire a anului 2017 a fost reprezentată de coliziunea a două stele neutronice, aceasta provocând o uriașă explozie ce a călătorit în spațiu și timp.

Prima detectare a coliziunii dintre două stele neutronice, care a provocat o uriaşă explozie ce a călătorit în timp şi spaţiu, este considerată cea mai importantă descoperire ştiinţifică a anului 2017, a anunţat prestigioasa revistă Science.

Coliziunea dintre cele două stele neutronice - obiecte din Univers formate în urma exploziilor unor supernove - a fost observată pe 17 august şi a confirmat "câteva modele astrofizice cheie, a relevat locul naşterii mai multor elemente importante şi a testat teoria generală a relativităţii aşa cum nu s-a mai întâmplat până atunci", scriu specialiştii de la revista Science.

Explozia, care a avut loc în urmă cu 130 de milioane de ani, face parte din tipul de evenimente în urma cărora sunt generate cantităţi uriaşe de aur, platină, uraniu şi mercur, spun specialiştii, susține Mediafax.

Descoperirea a provocat o undă de şoc în lumea ştiinţifică, în octombrie, când a fost anunţată, după ce a fost detectată de senzori de unde gravitaţionale din SUA şi Europa şi de aproximativ 70 de telescoape şi observatoare din lume.

Revista Science face anual o listă a celor mai importante descoperiri ştiinţifice. Anul acesta a mai fost inclusă pe listă descoperirea unei noi specii de urangutan, Pongo tapanuliensis, care numără doar circa 800 de exemplare, ce trăiesc într-o pădure izolată din Indonezia.

O altă descoperire considerată importantă a fost reevaluarea unui craniu descoperit în 1961 într-o peşteră din Maroc. Reanalizarea acestui craniu a stabilit că are o vechime de aproximativ 300.000 de ani, fiind cel mai vechi de homo sapiens cunoscut în prezent. Anterior, cel mai vechi craniu de homo sapiens cunoscut data din urmă cu 200.000 de ani.

O terapie de succes aplicată pe copii suferind de atrofie musculară spinală, cea mai comună cauză genetică de deces în rândul copiilor mici, a fost inclusă şi ea pe lista Science. 11 din cei 12 copii care au participat la studiu au putut, după aplicarea tratamentului genetic intravenos, "să mănânce, să vorbească şi să stea în şezut singuri pentru perioade scurte de timp", spun specialiştii revistei Science.

Editarea genetică, ce permite eliminarea anumitor maladii, a fost inclusă şi ea pe această listă, alături de aprobarea de către autorităţi a medicamentului pembrolizumab (Keytruda), produs de Merck, care ajută la eliminarea cancerelor pe baza ADN-ului mai degrabă decât a locului din organism în care se dezvoltă.

Revista Science, editată de organizaţia non-profit American Association for the Advancement of Science din Washington, a amintit şi de câteva eşecuri din domeniu, printre care se numără relaţia "profund disfuncţională" dintre comunitatea ştiinţifică şi preşedintele american Donald Trump, care a renunţat, anul acesta, la acordul pentru climat încheiat în 2015 la Paris, a respins multe legi privind protejarea mediului şi a redus bugetele mai multor agenţii de cercetare.