Președintele Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă menită să îl readucă în prim-planul luptelor din politica internă, domeniu din care a fost absent în ultima lună, practic luând startul pentru un nou mandat. Pe modelul metaforei cu „elefanții din încăpere”, tema principală de atac a Președintelui a fost seria de măsuri fi scale pe care Guvernul Mihai Tudose a prezentat-o săptămâna trecută. Este un subiect în care rolul de Opoziție a fost „confiscat” de sindicatele care au anunțat demararea procedurilor pentru o grevă generală. Potrivit unor surse politice, Guvernul vrea să convoace o ședință extraordinară azi în care să fi e adoptate aceste proiecte, dar și cele legate de achizițiile de armament. Iohannis a acționat pe același principiu ca și la Ordonanța 13, de a „lovi” primul. La întrebările ziariștilor a lansat păreri tranșante pe diverse teme, de la Legile Justiției la cele de politică internă.

Președintele - acuzaţii economice corecte, considerate nedrepte prin omisiune

Președintele Klaus Iohannis a atacat ieri Guvernul atât pe tema noului proiect de impozitare a salariilor, dar și pe tema încăsărilor scăzute la buget sau pe cea a lipsei investiţiilor. Deși corecte ca informaţie, afi rmaţiile președintelui sunt totuși nedrepte prin omisiune. Practic pentru toate problemele indicate ieri nu este vinovat numai actualul Guvern al PSD, ci și cel al tehnocraţilor lui Dacian Cioloș. Spre exemplu, scăderea investiţiilor are una dintre cauze lipsa de predictibilitate fi scală, dar care a fost la fel de gravă și în 2016, când au fost emise nu mai puţin de 150 de acte normative cu modificări în acest domeniu.

Prima problemă la care s-a referit ieri președintele Klaus Iohannis este cea a lipsei investiţiilor. „Investiţiile străine au scăzut cu 20% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Și mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investiţiile publice, tot cu 20%” a spus ieri președintele. Afirmaţia lui a fost comentată pentru EVZ de avocatul Sebastian Bodu, fost președinte al ANAF: „Investiţiile publice au scăzut pentru că Guvernul nu are bani pentru creșterile salariale promise. Așa că au luat bani de la investiţii și le-au trecut la bugetul de pensii și salarii. Scăderea investiţiilor publice a adus după sine și scăderea investiţiilor private, pentru că un principiu economic spune că acest tip de investiţii are un factor de multiplicare, find legată una de cealaltă”.

„Guvernările Ponta și Cioloș au distrus 25% din micile afaceri”

„Suntem într-o situaţie foarte ciudată. Economia crește și veniturile fiscale scad. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric, de 25% din PIB, faţă de cât ne-am propus în urmă cu câţiva ani, de 35%”, a fost a doua problemă identificată de Iohannis ieri. Sebastian Bodu spune că această problemă nu este neapărat provocată de actualul Guvern, ci este rezultatul a două măsuri din anii trecuţi. „Afirmaţia este corectă, dar președintele nu a vorbit și despre cauze. Prima problemă este că în timpul guvernărilor Ponta și Cioloș a scăzut cu 25% baza de impozitare prin acele controale făcute de antifraudă la micii întreprinzători. Practic ANAF-ul condus de Gelu Diaconu, în timpul guvernelor Ponta și Cioloș, a distrus micile afaceri așa că acum chiar dacă economia crește, baza de colectare a banilor este mai mică. Spre exemplu în perioada când am condus eu ANAF am crescut gradul de colectare până la 31% din PIB, dar asta pentru că pe fondul unei creșteri economice am incitat apariţia micilor afaceri, care sunt baza economiei. A doua problemă este scăderea taxelor cu care sunt impozitate afacerile, în timpul guvernului Ponta. Practic statul colectează în absolut mai mulţi bani, dar nu atât de mult încât să ţină pasul procentual cu creșterea PIB-ului. Deși scăderea fiscalităţii pare o măsură bună, în economie șocurile fiscale nu sunt bune”, ne-a explicat fostul șef ANAF.

Președintele acuză

PSD, dar uită de impredictibilitatea tehnocraţilor O altă problemă atinsă de Klaus Iohannis este cea a predictibilitităţii fiscale: „În privinţa cadrului fiscalbugetar există multiple avertismente. Am pierdut ceea ce se numește predictibilitate și sustenabilitate”. Economistul Adrian Benţea ne-a spus că afirmaţia președintelui este adevărată, numai că problema este mai veche: „Întregul sistem fiscal este o harababură de ani de zile. Avem cam 80-90 de noi reglementări în fiecare an. Anul acesta sunt 106, până în acest moment, dar anul trecut, în timpul guvernării Cioloș au fost nu mai puţin de 150 de modificări. În această harababură este evident că investitorii sunt complet bulversaţi”.

Nu vede utilitatea Legilor Justiției

Președintele României Klaus Iohannis a declarat, ieri, că din punctul lui de vedere nu trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu, deși CCR a statuat că este necesar un asemenea criteriu pentru a putea fi stabilită gravitatea vătămării drepturilor și intereselor prin comiterea faptei sau cât de drastică trebuie să fie sancţiunea penală.

„Nu cred că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu. Un funcţionar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu și contra intereselor publice și așa ceva este greu de cuantificat”, e de părere Iohannis.

Avocatul Ion Panaitescu, fost șef al Curţii Militare de Apel București, a comentat pentru EVZ afirmaţia președintelui: „Președintele României nu are nicio competenţă, dar absolut niciuna, să umble la procesul de elaborare a actelor normative. E specialist în drept domnul profesor? Se transformă într-un agent de propagandă și e sub demnitatea funcţiei pe care o are. Nu e ONG-ist, nu e propagandist. Aici nu e ca la ciorbă, să își spună opinia dacă e acră sau nu, aici trebuie să știi carte. E analfabetism juridic. Tot așa cum magistraţii trebuie să aplice legea, nu să își dea cu părere ce să fie în lege”.

Klaus Ioahannis a mai susţinut, în cadrul conferinţei de presă de ieri, că Inspecţia Judiciară trebuie să rămână în continuare la CSM.

„Să o luaţi ca și opinia personală a persoanei Klaus Iohannis. IJ trebuie să rămână la CSM dintr-un motiv constituţional extrem de simplu și clar. În Constituţie scrie sec: Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei Justiţiei. De unde concluzionăm simplu că IJ trebuie să fie tot acolo”, a conchis Iohannis.

Fostul magistrat contactat de EVZ a fost de părere că IJ trebuie să fie independentă, dar a identificat și un posibil risc.

„Președintele nu pricepe un lucru: dacă ar fi așa, mutatis mutandis (n.r.-schimbând ceea ce e de schimbat), ar însemna ca și parchetele să aparţină de instanţele de judecată, ele să cerceteze, ele să condamne. Îmi pare rău, nu știe carte. Fizica nu se potrivește aici. Inspecţia Judiciară trebuie să fie independentă. Dar am o rezervă: ca nu cumva din ceea ce este acum să devină un monstru ca DNA-ul”, a declarat avocatul Ion Panaitescu.

Președintele a fost întrebat de jurnaliști cum vede domnia sa răspunderea magistraţilor. „Este prevăzută în legislaţie și discuţia este artificială, se poate discuta despre o înăsprire sau schimbare sau orice, dar răspunderea este prevăzută în legislaţie, nu au decât specialiștii, dar cu preponderenţă cei din sistem și nu povestitorii de afară”, a arătat președintele. Avocatul, însă, e de părere că niciun magistrat n-a fost tras la răspundere până acum pentru o eroare judiciară.

Întrebat în legătură cu raportul IJ și despre semnalale din spaţiul public legate de revocarea Laurei Codruţa Kovesi, Iohannis a răspuns evaziv: „Nu l-am citit, așa că nu discutăm azi. Nici despre semnale...(n.r. - nu discutăm)”.

Relația specială a Cotroceniului cu Mihai Tudose s-a fisurat. Spre bucuria lui Liviu Dragnea​

Relația caldă pe care premierul Mihai Tudose și președintele Klaus Iohannis au întreținut-o în cele patru luni de existență ale actualului cabinet a trecut ieri prin prima ruptură publică. Șeful statului a dezvăluit în conferința de presă că a discutat cu Tudose despre intențiile economice ale Guvernului, însă premierul nu i-a acceptat sfaturi. „Fiecare a rămas cu părerea lui”, a zis Iohannis. Întrebat dacă mai are încredere în buna-credință a premierului, așa cum a afirmat înainte de demisia forțată a miniștrilor cu probleme penale, Iohannis a întrerupt conferința de presă, fără să răspundă întrebării: „Mulțumesc! Vă doresc o după amiază bună. La revedere!”. Un prim cartonaș galben de la Cotroceni pentru Tudose.

Aflat la Deva, alături de președintele PSD, Liviu Dragnea, premierul nu a făcut pași înapoi, spunând că „toată lumea are de câștigat” din măsurile economice anunțate. Apropierea lui Tudose de Iohannis provocase în PSD semne de întrebare vizavi de loialitatea propriului premier.

Șeful statului spunea în septembrie că între el și Tudose este „o comunicare instituțională bună, spre foarte bună”, în timp ce premierul relata că discută frecvent cu președintele și că între ei există „respect și colaborare” pentru că „avem aceeași țară de care să ne ocupăm”.

Toader, oaia neagră

După demisia fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, pe fondul protestelor generate de adoptarea OUG 13 la începutul anului, președintele Klaus Iohannis s-a declarat public mulțumit de propunerea PSD pentru „tehnocratul” Tudorel Toader, fost judecător CCR, în fruntea Justiției. Însă noile legi ale justiției, elaborate sub coordonarea lui Toader și asumate săptămâna aceasta de parlamentarii PSDALDE, a provocat ieri o schimbare radicală de atitudine a lui Iohannis față de ministru. „A reușit ministrul Justiției să demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum”, a spus șeful statului „Își dă fizic proiectele din mână. Așa nu se legiferează”, a adăugat el.

Calcul pragmatic

Consultantul politic Bogdan Dospinescu a apreciat, ieri, pentru EVZ, că Iohannis vrea să-și asigure un nou mandat prezidențial. „Președintele face treaba PNL, este principala voce a Opoziției. Chiar domnia sa spune că nu are atribuții economice și cu toate acestea și-a asumat rolul. A intrat în campanie pentru că are nevoie de un partid puternic în spate ca să fie reales pentru un nou mandat în 2019, ori actuala prestație a PNL îi slăbește lui Iohannis poziția pentru viitoarele alegeri prezidențiale”, a spus el.

Glonțul de argint al șefului statului

Șeful statului a scos ieri de la naftalină ideea chemării românilor la urne prin declanșarea unui referendum național pe tema justiției. Instrumentul a mai fost folosit ca sperietoare și în luna ianuarie, când la Palatul Cotroceni a ajuns informația că PSD și ALDE vor o lege a grațierii și modificarea Codurilor penale, însă demersul prezidențial a fost atunci abandonat. „Acum nu o să vă dau detalii fiindcă ele țin totuși de strategia mea politică”, a spus ieri Iohannis despre referendum. PSD îl bănuiește pe Iohannis că își dorește un referendum pentru a se reinventa politic și că va folosi consultarea populară drept pretext pentru o campanie electorală națională în vederea realegerii în funcție în 2019.

Ghinionul lui Blaga și Orban

Întrebat cum le răspunde membrilor PNL supărați că Vasile Blaga și Ludovic Orban au fost obligați să renunțe la un mandat de senator, respectiv la candidatura la Primăria Capitalei, din cauza unor acuzații DNA care au picat în instanță, Iohannis a spus că își menține opinia potrivit căreia prezumția de nevinovăție „nu există în politică” și un politician acuzat de o ilegalitate „nu are ce căuta în fruntea statului până când nu își rezolvă problema”. „Dacă este nevinovat, cinste lui, foarte bine, poate să revină în politică, să meargă înainte și să spună: «Domnule, uite, am fost acuzat pe nedrept, dar mi-am dovedit nevinovăția și acum am venit să repar țara». Super, dar până atunci...”, a adăugat Iohannis.

Obsedații și forțele oculte

În România „cu certitudine” nu există un stat paralel și nici forțe oculte sau subterane, a spus șeful statului, după ce președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a acuzat în ultima perioadă că DNA și SRI vor să preia nedemocratic controlul asupra Parlamentului și Guvernului formate în urma alegerilor libere. „De la o vreme încoace, credeți-mă, nu mai urmăresc afirmațiile acestui domn, fiindcă au devenit din ce în ce mai ciudate. Câteodată se creează impresia că este puțin obsedat. Or, persoane puțin obsedate nu fac bine politicii. Și, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiției pe acest domn”, a zis Iohannis despre șeful Senatului.