Obiectivul comun al statelor grupului de la Vișegrad, stabilit în ultimii ani, în timpul crizei refugiaților, a slăbit recent, în urma diferențelor de opinii pe probleme mari și mici, de la amenzi aplicate în UE până la viitorul Europei.
Tensiunile din interiorul alianței numite Grupul de la Vișegrad au ieșit la suprafață, săptămâna trecută, pe problema regulilor europene transnaționale privind piața muncii.
Polonia și Ungaria nu au avut aceeași părere cu Slovacia și Cehia, care susțin propunerea francezilor de a înăspri regulamentele privind plata muncitorilor străini aflați la lucru în afara teritoriului lor național, scrie Politico.
Analiștii se tem că Praga ar putea întoarce spatele alianței regionale sub conducerea populistului Andrej Babis, al cărui partid a câștigat recent alegerile din 20-21 octombrie. Totuși, Babis nu are o idelologie la fel ca dreapta din Varșovia și nu are o legătură atât de rece cu UE precum Viktor Orban, dar nu a oferit informații prea multe despre politica sa externă.
„Lui Babis nu îi pasă cu adevărat de Vișegrad”, a spus un oficial ceh, adăugând că Babis își av stabili propria politică. Toate divergențele ridică semne de întrebare despre modul în care Vișegrad, o regiune cu circa 65 de milioane de locuitori, poate funcționa ca un bloc politic coerent, la un moment crucial al istoriei UE.
„Tentativa de a transforma acest club într-o contrapondere la greii Europei a eșuat”, spune Milan Nič, un analist al Consiliului German pentru Relații Externe, care a lucrat în Ministerul slovac de Externe. „Sunt prea divizați pe probleme fundamentale pentru a promova o agendă comună, dar vor să arate că încă sunt o alianță care funcționează. Toți cei patru au nevoie de o astfel de alianță”, a spus el.
În joc este, practic, capacitatea Europei Centrale de a influența sau a opri inițiativa „Europei cu mai multe viteze”, susținută de Franța și Germania. Deși disensiunile din interiorul grupului ar putea părea vești bune pentru Bruxelles, o izloare a criticilor UE ar putea da apă la moară populismului și va submina încrederea în blocul comunitar.
Alianța Vișegrad, creată în 1991, pentru o cooperare regională mai eficientă după căderea comunismului, a funcționat mai mult ca o rețea diplomatică decât ca un bloc adevărat.
La început, obiectivele comune erau aderarea la UE și la NATO, apoi statele membre au început să concureze între ele pe tema atragerii investițiilor și au mers pe căi diferite politice. Bruxelles-ul se teme, însă, ca țările grupului să nu devină o plaformă iliberală și eurosceptică.
Recomandările noastre
