Vladimir Putin a răspuns la sancțiunile votate de Congresul american anunțând că 755 de diplomați americani vor fi expulzați din Rusia până la 1 septembrie.

Sancțiunile, care vizează între altele gigantul Gazprom, ar putea ajuta Statele Unite să pătrundă ca furnizor cu greutate pe piața energetică a Europei, scrie cotidianul german Der Tagesspiegel.

Cu ocazia participării sale la summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, de la Varșovia, de la începutul lui iulie, președintele american a promis că țara sa va veghea la independența energetică a celor 12 state membre ale organizației.

Statele Unite se află în negocieri avansate cu Polonia pentru a-i furniza gaze de șist, Varșovia anunțând că va renunța contractul cu Rusia.

Mai multe capitale europene au criticat aspru măsurile aprobate de Congres și pe care Donald Trump a promis că le va semna.

Cel mai vocal critic la adresa sancțiunilor împotriva Rusiei a fost Germania Angelei Merkel. Ministrul Economiei, social-democrata Brigitte Zypries. a mers până la a cataloga sancțiunile americane ca pe o violare a legilor internaționale.

Explicația iritării Berlinului este simplă: sancțiunile americane pot afecta direct companiile germane implicate în construcția, alături de cele rusești, a conductei Nord Stream 2. Aceasta ar urma să aducă în Germania gazul rusesc pe sub Marea Nordului, ocolind Ucraina, cu care Rusia se află în conflict deschis.

Statele Unite nu au impus noi sancțiuni după decizia președintelui Putin de a expulza 755 de diplomați americani. Moscova a ales calea represaliilor diplomatice în locul celor economice deoarece Rusia este încă foarte dependentă de investițiile și de know-how-ul occidental, scrie ziarul german.

Statele și companiile europene sunt îngrijorate de faptul că sancțiunile americane includ „efecte extrateritoriale”. Aceasta înseamnă că dacă sunt impuse măsuri punitive asupra proiectului Nord Stream 2, atunci fiecare furnizor de materiale, de service și fiecare companie de construcții implicată va fi ținta sancțiunilor.

Ministrul de Externe de la Berlin, social-democratul Sigmar Gabriel, a avertizat că țara sa nu va accepta nici un fel de sancțiune la adresa companiilor germane.

Responsabilul cu politica externă din CDU, partidul creștin-democrat al Angelei Merkel, Norbert Röttigen, a avut o atitudine mai nuanțată, acuzându-i pe Gabriel și Zyprie de declarații motivate de alegerile federale din septembrie. El a adăugat că acest conflict se poate rezolva prin „cooperare transatlantică și dialog”, nu prin amenințări.

La proiectul Nord Stream 2, în valoare de 9,5 miliarde de euro, participă furnizori de energie din Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda, ceea ce explică îngrijorarea trezită la nivelul Uniunii Europene de sancțiunile americane.

Compania franceză Engie a anunțat deja că se va retrage din proiect dacă sancțiunile vor fi puse în aplicare.