Acum câteva zile, Patriarhia Română a emis un comunicat care a scăpat atenției multor colegi de-ai mei, poate preocupați de altele sau doar adânciți în deslușirea misterului dacă popa Pomohaci stă în sutană când ”cetuiește” pe net cu posesorii de ciocane.

Am să reiau comunicatuul și o să încerc să-l traduc pe înțelesul meu, sperând că astfel ajut și pe alții care, ca și mine, văd că nu apar soluții la probleme care ne afectează pe toți. Pe toți cei care am crescut cu învățătura ortodoxă la îndemână, adeseori găsind în ea un sprijin când viața ne părea mai întortocheată chiar decât ”căile Domnului”.

Comunicatul a apărut pe siteul Patriarhiei, fiind apoi preluat de agenția basilica.ro și de Agerpres. Iată textul, cu adnotările de rigoare:

"Urmare solicitării Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de convocare a Sinodului Permanent 'în vederea cercetării presupuselor abateri de natură morală de care este acuzat Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor”

Întrerup aici pentru prima oară comunicatul. Cazul e cunoscut de toată lumea, dar mi-l reamintesc pe scurt: trei preoți din Vaslui au fost reținuți de DNA (deja sunt trimiși în judecată) pentru că îl șantajau pe Episcopul Hușilor cu OPT filmulețe în care acesta întreținea relații sexuale cu elevi ai Seminarului unde este profesor! După ce primul film a apărut în presă, era evident că devenea o ipocrizie prea mare ca arhiereul să nu fie cercetat, nu pentru vreo abatere legală, ci pentru că încălcase evident morala de călugăr. Până la apariția filmului, Mitropolia a avut o poziție ezitantă, chiar sperând că va amâna explozia până la pronunțarea unei sentințe definitive în dosar, adică ani de zile. Păi ce legătură are șantajul în care Episcopul e victimă cu dogmele religioase pe care el le încalcă?

Pe 14 iulie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a spus că Episcopul apare în imagini și că Sinodul Mitropolitan trebuie să sancționeze abaterea. Așa apare solicitarea Înaltpreasfințitului Teofan. Forțat, a luat decizia de a cere verificarea la ”forul superior”.

Continuă comunicatul:

”... și urmare referatului Cancelariei Sfântului Sinod nr. 7600 din 17 iulie 2017 privind necesitatea unor precizări statutare și regulamentare referitoare la cercetarea și judecarea unui ierarh...”

Iar întrerup firul comunicatului. Pe 17 iulie, cancelaria Sfântului Sinod a observat că îi cereau degeaba lui Teofan să-și spele ”rufele” în casă, pentru că Episcopul trebuie judecat de Sfântul Sinod și nu de Sinodul Metropolitan. Așa se ajunge la punctul următor din comunicat:

”... Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Președintele Sfântului Sinod, a convocat Comisia pentru statut și regulamente a Bisericii Ortodoxe Române în zilele de 27 și 28 iulie 2017...”

Bun, ce se va întâmpla la această comisie? Va fi întocmit un raport oficial asupra evidețelor. Episcopul apare în imagini, probând un păcat. Îl ierți cu o spovedanie și un canon? Nu cred, pentru că fraza imediat următoare arată că decizia în ceea ce îl privește pe Corneliu Onilă este luată și așteaptă doar aprobarea celui mai înalt for:

”... și ședința de lucru a Sinodului Permanent în zilele de 17 și 18 august 2017".

Ăsta a fost tot comunicatul. Mai trebuie spuse două lucruri, cred eu, importante: Sfântul Sinod a fost convocat imediat după terminarea Postului Sfintei Marii, pentru că așa cere regula internă, altfel, sunt sigur, îl convocau mai devreme. Al doilea este că Episcopului i s-a cerut să se retragă și, probabil, a promis că se gândește, deși de la început a spus că totul e o minciună. În ziua apariției comunicatului, miercuri, 19 iulie, a devenit evident că el nu va ceda, alegând calea luptei. El a depus o plângere pentru defăimare după apariția filmului în presă.

Înțeleg că zilele astea, Episcopul amenințat direct de Patriarhie cu caterisirea este în Germania, țară unde a studiat în tinerețe. E de așteptat, după publicarea acestui comunicat, ca el să-și ceară retragerea. Chiar dacă nu o va face, e clar că pe 18 august poziția sa va fi vacantă!

Și e bine că e așa!

Nu pot să nu observ că deodată Biserica Ortodoxă este lovită de PATRU scandaluri, toate cu acuze de homosexualitate: Vaslui, Cristian Pomohaci și pasiunea sa dementă pentru negocierea dezbrăcării, starețul de la Prislop care abordează tineri pe Facebook și ruperea Bisericii din America tot pentru astfel de acuze. Simultaneitatea acestor patru scandaluri cu apropierea momentului când parlamentarii nu vor mai avea ce face și vor trece amendamentul Coaliției pentru Familie crește apetitul pentru scenarită.

Dar nu despre asta e vorba, ci de faptul că păcatele dezvăluite în aceste cazuri par reale și reacția Bisericii trebuia să fie mai fermă. Însă ei au fost ezitanți, de ajuns de mult timp ca să fie acuzați de ipocrizie și pe această temă, a homosexualității, așa cum s-a întâmplat și cu bogăția.

Biserica pare să înțeleagă greu că în această perioadă credinciosul are nevoie deopotrivă de încredere în Dumnezeu și în Biserică. Nu cred că mai rezistă doar cu iubirea de Dumnezeu, pentru că se simte singur, batjocorit și caută alternative. Are nevoie, poate mai mult ca oricând, de sprijinul unei Biserici în care să aibă încredere, să-i apere credința atacată, să o întărească, fiind șubrezită. Dacă și ea e ezitantă în a se scutura de murdărie...