Legea salarizării unice începe să aibă înţeles. Remuneraţiile vor creşte etapizat, pe paliere şi praguri. Per ansamblu, toate majorările vor fi de 56%, valoare care va fi atinsă până în 2021

Dacă astăzi, la un salariu minim pe economie, de 1.450 lei brut, valoarea contribuţiei la buget este de 48% din suma brută, respectiv 698 lei, bani colectaţi atât de la salariat cât şi de la societatea angajatoare, în cazul dublării acestuia, respectiv la 2.900 lei brut, contribuţia la buget este de 1.522 lei. Prin acest mecanism se vor aduna, în opinia guvernanţilor mai mulţi bani la buget şi la fondul asigurărilor sociale.

Prognozata majorare salarială este privită, chiar şi aşa, cu mare neîncredere şi teamă de către antreprenori, care nu pot să asigure asemenea remuneraţii. „Eu nu am să pot oferi salarii de 3.000 de lei, unui angajat fără studii superioare, ne spune Nicoleta Iordache, managerul unei firme de contabilitate. Nu cred că oamenii vor pleca de la privaţi, pentru că la stat nu vor mai fie locuri”

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Olguţa Vasilescu, a menţionat că salariile vor creşte treptat, în următorii patru ani, începând cu 1 ianuarie 2018 şi finalizându-se la 1 ianuarie 2021. Ea a adăugat că după ce va fi prezentată sindicatelor, legea va fi depusă la Parlament considerând că: „nu este perfectă, dar este o lege bună”.

Vasilescu a mai anunţat că se lucrează la draft pentru că trebuie făcute corecturi în lege, pentru că acum sunt situaţii în care femeia de serviciu de la spital are mai puţin decât femeia de serviciu din poliţie. „Sunt oameni cu studii superioare care au salarii mai mici decât cei fără studii, iar asta nu ni se datorează nouă, ci, din păcate, modului în care s-a aplicat legislaţia până acum şi corecturilor care au survenit la legislaţia existentă. După ce vom face toate aceste tranziţii, până în anul 2021, atunci considerăm că sistemul este perfect aşezat, iar atunci toată lumea va creşte cu acelaşi coeficient”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

Cele mai mari creşteri, în armată

Ministrul Muncii a mai adăugat că cele mai mari creşteri de salarii vor fi în domeniul apărării, aceasta subliniind faptul că, în prezent, salariul unui soldat porneşte de la 700 de lei. Ea a menţionat că este posibil să mai apară modificări în urma discuţiilor cu sindicatele din toate domeniile. „Cred că v-au spus liderii de sindicate (din Poliţie şi din Sănătate) că salariul se dublează. Asta nu înseamnă că cine are 4.000 lei se dublează, iar celui care are 7.000 (de lei) şi îi creşte cu 45%, undeva ajung să fie foarte apropiaţi”, a explicat ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, discuţiile vor continua joi cu sindicatele din educaţie şi vineri cu cele din cultură, iar săptămâna viitoare cu federaţiile sindicale „care vin pe categorii mult mai mici”.

Preşedintele ar trebui să aibe şase salarii medii

Întrebată despre salariul preşedintelui României, Lia Olguţa Vasilescu a răspuns că un preşedinte ar trebui să aibă circa 6 salarii medii, fără să dezvăluie la cât se ridică un salariu mediu.

„În jur de 6 salarii medii. De ce se porneşte la demnitari, sau la cei cu indemnizaţii, pentru că acolo intră şi primarii şi viceprimarii, de la salariul mediu pe economie? Din cauza faptului că ceilalţi bugetari pornesc de la salariul minim, dar li se adaugă sporurile şi se ajunge la salariul mediu, pe când în partea cealaltă, la cei care au indemnizaţii, nu există niciun fel de spor, nici măcar de vechime. Preşedintele României, aşa cum ştiţi, beneficiază de indemnizaţie şi nu are spor de vechime. Era logic să pornim de pe acest palier şi să facem calculul, pentru că altfel ne-am fi trezit în situaţia la care ne-am trezit la ora actuală, când primarul este la jumătatea ştatului de plată din primărie, adică toţi directorii trec peste el, toţi secretarii trec peste el, ceea ce nu este în regulă. Aşa că e singura formulă pe care am reuşit să o găsim ca să corectăm aceste inadvertenţe, pentru că este clar că şeful instituţiei trebuie să aibă cel mai mare salariu şi, de asemenea, şeful statului trebuie să fie cel mai bine plătit dintre bugetari”, a afirmat Olguţa Vasilescu.

Majorările pe palierul 0-4.000 lei au o creștere medie de 100%

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu, ne-a declarat că procentul de 56% este media per ansamblu a tuturor majorărilor de salarii ce vor avea loc în următorii patru ani, respectiv până în 2021. „Momentan lucrăm la draftul de salarii şi nu putem face publice valorile până când nu le vom prezenta sindicatelor din toate domeniile”, ne-a spus Vasilcoiu. „Există praguri şi plafoane. Ceea ce este bine să se înţeleagă este că majorările salariale pe palierul 0 – 4.000 lei au o creștere medie de 100%. De exemplu, salariul de 500 lei va avea o majorare de 300%, iar cu cât creşte salariul, majorarea va fi mai mică, astfel încât pe tot palierul media va fi de 100%”. Urmează palierul de salarii cuprinse între 4.000 – 7.000, care va beneficia de o creştere, în medie de 45%, per ansamblu şi, ultimul prag, cel al salariilor de peste 7.000 lei care vor beneficia şi ele de majorări, dar mult mai mici, nefiindu- ne puse la dispoziţie date cu privire la procentul care va fi aplicat în acest caz.

Radu Soviani: O creştere mascată a taxelor

„Majorarea administrativă a salariului minim reprezintă, în fapt o creştere mascată a taxelor. Mai mulţi bani vor plăti angajatorii, mai mulţi bani va încasa statul ca și contribuţii. Nici măcar sectorul financiar nu va mai putea oferi astfel de salarii, întrucât scăderea generalizată a puterii de cumpărare a populaţiei va conduce la diminuarea capaciăţii de rambursare a creditelor și, prin urmare, la restructurări în sectorul financiar. Inflaţia este doar un efect din seria care va urma: o astfel de majorare administrativă va conduce la ceea ce economiştii numesc spirala salarii-preţ”, este de părere specialistul în economie Radu Soviani (foto).