Avocatul Elenei Udrea a cerut achitarea acesteia deoarece denunţătorii s-au contrazis în declaraţii, iar cei 900.000 de euro mită, din geanta misterioasă, nu i-a văzut nimeni

Procurorul DNA a cerut, ieri, la ultimul termen al procesului „Gala Bute”de la Înalta Curte, pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii, inclusiv pentru denunţători.

Pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja şi pentru fostul colaborator al Elenei Udrea, Tudor Breazu, procurorul le-a solicitat judecătorilor pedepse îndreptate spre maximul prevăzut de lege. Procurorul a cerut o pedeapsă mai mică pentru Ştefan Lungu deoarece a fost denunțător în dosarul campaniei electorale din 2009. Pentru denunţători au fost cerute pedepse reduse cu o treime, după ce aceştia şi-au recunoscut vinovăţia.

Avocatul Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, a pledat pentru achitarea clientei sale: „Între inculpații Lungu și Nastasia sunt diferențe mari. Cu privire la caracterul ilogic al cazului genții cu bani, nu vreau să intru în detalii, cât timp el susține că nici măcar nu s-a uitat în geantă pentru a vedea banii”.

Avocatul lui Tudor Breazu, Octavian Țopa, a ţinut să precizeze: „Acest dosar, lucru vizibil de modul haotic în care a fost întocmit rechizitoriu, a fost și este centrat de emoția generată de numele Elenei Udrea, dovada fiind că dosarul nu este unul obiectiv”. Instanţa a rămas în pronunţare.

Trei capete de acuzare pentru Elena Udrea

Elena Udrea a fost trimisă în judecată, pe 21 aprilie 2015, în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au continuat cercetările faţă de Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzat că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

Alături de Udrea au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu şi omul de afaceri Dragoş Botoroagă.

Rechizitoriul procurorilor

În rechizitoriul trimis de DNA la Înalta Curte se arată că, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

În dosarul Elenei Udrea sunt două denunțuri: denunțul omului de afaceri Adrian Gărdean și cel al consilierului Gheorghe Nastasia, care a pretins că a luat o geantă cu 900.000 de euro de la primul și a dus-o la cabinet la Udrea, dar fără să se uite în interorul acesteia, să vadă ce conține. În baza acelor denunțuri, Elena Udrea a stat 70 de zile în arest.

Expertiza lui Tudorel Butoi

Elena Udrea a depus la instanţă, pe 15 februarie când a avut loc al 38-lea termen de judecată, un raport de expertiză judiciară psiho-legală realizat de profesorul Tudorel Butoi. Udrea a declarat, la ieşirea din sală, că raportul arată că persoanele care au făcut declaraţii împotriva ei au un comportament mincinos, în scopul de a scăpa de pedepse.

„Este o expertiză extrajudiciară psiho-legală pe care am făcut-o atât asupra mea, au fost alte teste decât cele cu detectorul de minciuni, dar şi asupra celor care fac declaraţii în dosar împotriva mea. Logica acestui raport a fost aceea de a arăta că din declaraţiile contradictorii, care se bat cap în cap cu declaraţiile aceloraşi persoane sau cap în cap cu declaraţiile celor care fac declaraţii la adresa mea, că au un comportament mincinos şi că au dat aceste declaraţii în dorinţa de a-și salva propria piele, în condiţiile în care la dosar împotriva mea nu există nicio probă, decât declaraţiile fie ale lui Nastasia, fie a doamnei Topoliceanu, fie declaraţii referitoare la mine ale domnului Gărdean. În aceste condiţii, pentru că nu eram eu în măsură (...) am dorit să am un raport obiectiv psiho-legal care să arate că cineva care dă nouă declaraţii la rând şi porneşte de la nu-l cunosc pe Gărdean, la «îl cunosc, am luat bani de la el, dar i-am dus ministrului, nu m-am uitat în geantă, nu ştiu ce era acolo, nu ştiu dacă erau bani, ministrul era singur în birou, nu s-a uitat în geantă, nu mi-a zis nimic, eram într-un film cu muţi şi cu proşti», asta nu poate să fie de fapt decât un comportament mincinos în scopul de a scăpa dânsul. Mă refer la domnul Nastasia”, a declarat Elena Udrea la ieşirea din sediul ÎCCJ.

Concluzia expertizei: Denunţătorii au indus procurorilor o falsă realitate. Elena Udrea „este exclus a fi săvârşit infracţiunea de luare de mită”. La acel termen a fost citat ca martor Felix Tătaru, care nu s-a prezentat şi a depus, prin avocat, o cerere de audiere la un alt termen. Instanţa a dispus să fie adus cu mandate pe 1 martie 2017, când a fost stabilită ultima şedinţă din dosar.

Mărturia lui Cocoş

Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a fost chemat ca martor pe 18 ianuarie. El a declarat că i-a dat Anei Maria Topoliceanu 10.000 de euro pentru o excursie în Grecia. „În perioada 2-5 septembrie 2011, am fost în Grecia, Halkidiki, la un resort numit Danai, împreună cu soţia mea Udrea, doctorul Brădişteanu şi partenera sa şi cu familia Roncea. Nu îmi amintesc dacă au fost şi Topoliceanu Ana Maria şi Breazu Tudor. Iniţial, domnul Roncea şi Simona Roncea s-au ocupat de organizarea excursiei, însă eu am fost cel care am dat, la rugămintea Elenei Udrea, suma de 10.000 euro lui Topoliceanu Ana Maria. Nu am primit nicio explicaţie de la Udrea cu privire la aceşti bani”, a declarat Dorin Cocoş în faţa judecătorilor.

Fără „procedură simplificată”

Judecătorii au respins, pe 22 octombrie 2015, solicitările de „procedură simplificată” pentru Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă, în urma căreia ar fi putut beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor. Aceştia au arătat că recunosc în totalitate faptele de care sunt acuzaţi şi au dat declaraţii complete privind împrejurările în care s-au comis faptele de care sunt acuzaţi de către procurori.

FOTO: Ana Maria Topoliceanu

„Eu sper că cineva de aici a fost în sală şi a văzut ce hal de declaraţii au dat oamenii aceia. Niciun copil de grădiniţă nu putea să-i creadă. Era evident, contrazicerile dintre ei, contrazicerile cu vechile declaraţii, neconcordanţe, minciuni, atitudinea”, a spus Udrea. Ea a susţinut că dorinţa celor patru era de a da vina total pe ea pentru toate faptele din dosar, lucru care nu i-a convins pe judecători.

Topoliceanu a recunoscut că rula mita

Ana Maria Topoliceanu a declarat în instanţă că toţi banii primiţi de Tudor Breazu prin firma sa, ca mită, pentru plata la timp a contractelor încheiate cu CNI, au ajuns la Elena Udrea, căreia ea personal i-a dus în două rânduri până la 10.000 de euro în numerar. Aceasta a mai spus că a plătit şi o cazare în Grecia pentru ea, Breazu şi Udrea. Topoliceanu a precizat că au ajuns la ea aproximativ 30.000 de euro. Aseară, la instanță, avocatul ei și-a cerut scuze Elenei Udrea în numele clientei lui.

Nastasia nu s-a uitat în geantă

Gheorghe Nastasia a declarat că în septembrie 2011 i-a dus Elenei Udrea în birou o geantă şi i-a spus că sunt 900.000 de euro de la omul de afaceri Adrian Gărdean. Nastasia declara pe 16 octombrie 2015 că Gărdean a fost la el în birou pe 6 octombrie 2011 cu o geantă în care i-a spus că sunt 900.000 euro, dar pe care nu a deschis-o. După plecarea acestuia, i-a dus geanta Elenei Udrea care era singură în biroul de ministru.

„M-am întâlnit cu Gărdean şi Udrea la pensiunea din Buşteni. A fost o discuţie scurtă în care Udrea i-a spus lui Gărdean că este nevoie să facă nişte sponsorizări. Nu a detaliat. Petrecerea era de ziua mea, la pensiunea mea din Buşteni. La discuţie am fost doar noi trei. I-a spus pur şi simplu. Urma să se desfăşoare Gala Bute, şi cred că pe acest fond. Atunci nu am discutat alte detalii cu Gărdean. A fost o discuţie generală despre sponsorizări. Gărdean a spus că o să facă şi nu s-a mai discutat nimic”, a arătat Nastasia. El a completat declaraţia arătând că ulterior, la jumătatea aceluiaşi an, a avut o discuţie cu Udrea, care i-a spus că urmează să vină Gărdean pentru a face acea sponsorizare, lăsându-i impresia că Gărdean ştia despre ce este vorba.

Lungu: Udrea nu a vrut să audă de Gărdean

Ştefan Lungu a precizat că Adrian Gărdean părea că ştia reţeta comisionului de 10 la sută aplicabilă ministerelor din România şi, în particular, MDRT, sub toate denumirile şi sub toţi miniştrii. Acesta a spus că în 2009, când a fost la Elena Udrea să îi spună de omul de afaceri Adrian Gărdean, aceasta i-a zis să o lase în pace pentru că Gărdean este „omul lui Tăriceanu”. „A formulat o frază prin care mi-a dat de înţeles că nu are rost să îi pomenesc de Gărdean. De aceea am mers mai departe la Nastasia”, a mai spus Lungu.

Procurorii s-au opus desecretizării unor Note ale SRI

La termenul din 11 noiembrie 2016 au fost depuse note dintr-un dosar instrumentat de DNA Alba în 2011, care îi vizează pe Adrian Gărdean şi pe Ştefan Lungu, probele fiind solicitate de apărătorul Elenei Udrea pentru construirea apărării. Procurorii s-au opus, însă, în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a unor note informative de la SRI privindui pe cei doi, argumentând că prin acestea se urmăreşte dovedirea calităţii morale îndoielnice a inculpaţilor, specificând că în cauză este o cu totul altă situaţie.

În replică, la ieşirea din sala de judecată, Elena Udrea a declarat că doreşte ca notele de la SRI să fie desecretizate pentru a demonstra relaţiile care existau între angajaţi ai Ministerului Turismului şi oameni de afaceri.

Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării, a susţinut că în 2011, fiind citat într-o cauză la DNA Alba Iulia, ar fi mers la Elena Udrea pentru a discuta despre această situaţie. „Acolo am primit un bileţel cu ceea ce urma să fiu întrebat la DNA, bileţel primit de la doamna Udrea. (...) Nu am vrut să vorbesc până în ziua de astăzi despre asta dintr-un singur motiv”, a declarat Ştefan Lungu, la Antena 3 pe 2 noiembrie. Fostul ministru a negat existenţa bileţelului.

Judecătorii nu au vrut să-i audieze pe Boc şi Predoiu

Avocaţii Elenei Udrea au solicitat, pe 5 octombrie 2016, ca instanţa să dispună audierea lui Emil Boc şi Cătălin Predoiu, aceştia ocupând funcţiile de premier şi respectiv ministru al Justiţiei la momentul adoptării hotărârii de guvern în baza căreia a fost organizată gala.

După deliberări, completul de judecată a respins solicitarea. Elena Udrea a susţinut că era necesară audierea celor doi, pentru a explica dacă a fost un proiect politic, asumat de Cabinetul de atunci.

„Domnul Emil Boc putea să spună - a fost o decizie politică la acea vreme ca Lucian Bute să boxeze în România, pentru români. Decizie asumată de Emil Boc, Cabinetul PDL, nu este nimic ilegal, nimic greşit. Nu înţeleg de ce se evită atât de mult chemarea celor doi în instanţă”, a spus Udrea.

Atenţionarea lui Coldea

Elena Udrea a fost prezentă pe 9 noiembrie anul trecut într-o emisiune la TVR 1, unde a lansat o adevărată bombă. Şi anume faptul că, în timpul mandatului de ministru, a primit note informative de la SRI semnate chiar de prim-adjunctul Florin Coldea. „Una din notele SRI din dosarul «Gala Bute» venea chiar de la SRI, de la domnul Coldea. Este foarte importantă desecretizarea acestor note şi ca dosarul de la Alba să ajungă la ÎCCJ”, a declarat Udrea.

În notele pe care fosta şefă a Turismului susţine că le-a primit s-ar fi vorbit despre şpăgile care circulau în minister şi despre relaţiile dintre subordonaţii săi, în special Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu, şi omul de afaceri Adrian Gărdean, cel despre care procurorii DNA susţin că ar fi fost mituitorul în dosar.

Felix Tătaru a scăldat-o rău în faţa instanţei

Publicitarul Felix Tătaru a fost audiat ieri ca martor, ocazie cu care s-a încurcat în declaraţii. El a fost adus, atât la cererea apărării, cât și la cea a acuzării, pentru că, la dosar, există declarația lui Radu Munteanu, omul de încredere a lui Tudor Breazu, care a susținut că i-a dat cash 50.000 de euro, „într-o pungă”, bani publici care ar fi venit dinspre Ștefan Lungu, la finalul unui circuit de contracte fictive. Cei 50.000 ar fi reprezentat un rest de plată pentru campania făcută de firma lui Tătaru în primăvara lui 2011 pentru PD-L București. Tătaru a recunoscut că a avut contract, dar a negat că ar fi luat bani cash. „Am primit doar 150.000 de euro, nu mai mult și numai prin transfer bancar”, a spus el. Judecătorii au insistat că între documentele de la firma lui şi cele de la PD-L București există diferenţe mari. Tătaru a explicat că în campanii una se negociază la început şi alta se realizează pe parcurs, însă nu a fost convingător. „Ce legătură are asta cu acest caz?! Faceți-i lui un dosar!”, a strigat Rudel Obreja. În cele din urmă, Felix Tătaru a plecat fără să lămurească lucrurile.