Actualitate
Vana Johnson, TERIBILUL ACCIDENT care L-A ALERTAT PE Nicolae Ceauşescu în 1974. Povestea construcţiei grandioase din Epoca de Aur şi a PREŢULUI URIAŞ PLĂTIT pentru ea
În Epoca de aur s-a construit mult, uneori bine, alteori mai puțin bine, însă ritmul infernal de lucru la care erau supuși muncitorii făcea ca accidentele pe șantiere să fie ceva obișnuit.
Între anii 1960 şi 1965, în judeţul Argeş, a fost creat cu scopul producerii de energie electrică Barajul Lacu Vidraru. De o frumusețe fără margini, barajul te fascinează în așa fel încât ori de câte ori te afli în aceste locuri să îți dorești să îl vizitezi. Construcția acestuia a durat aproximativ cinci ani de zile, barajul având o înălțime de peste 160 metri. Barajul Vidraru are structură din beton, sprijinindu-se pe versanții munților Vidraru și Pleașă. Turbinele sale asigură o suficientă capacitate energetică necesară locuitorilor din împrejurimi, capacitatea să fiind de 400 GWh/an. Lacul Vidraru colectează apele râurilor Capra, Buda, Râul Doamnei, Cernatul și Valsanul, Topologul, Valea lui Stan și Limpedea, cumulând un debit de 5,5 metri cubi pe secundă. În total, lacul are o suprafața de 393 hectare, adâncimea sa maximă fiind de 155 metri chiar în regiunea barajului.
Totodată, un număr mare de oameni şi-au pierdut viaţa pe şantierele barajului, potrivit Adevărul. „Înainte de umplerea lacului, zona arăta cum arată o colonie de muncitori din ziua de azi. Între toate construcţiile de lemn care o împânzeau se remarcau vreo două mai mari: Casa Verde şi Casa Brătienilor, peste standardele de atunci, cu fundaţii de beton, precum şi o bisericuţă. Prin 1999, când s-a dat dispoziţie să se uzineze cea mai mare parte a apei din lac, nivelul acumulării scăzuse atât de mult, încât se vedea cu ochiul liber cum se realizează confluenţa râurilor Buda şi Capra, iar în apropiere de Cumpăna, puteau fi zărite, de pe mal, fundaţiile acestor construcţii mai importante”,povestea Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Curtea de Argeş.
O legendă spune că localnicii satului Cumpăna, înghiţit de ape, ar fi preferat să moară decât să îşi părăsească vetrele. Doi oameni au murit la avaria din 1974 Pe 6 iulie 1974, în jurul orei 12,50 – 13,00 “s-au observat scurgeri şi jeturi de apă şi căderi de pietriş pe versant în amonte de vana Johnson, deasupra albiei râului. În circa 15 minute au început să cadă blocuri de stâncă dislocate din versant. S-a produs ruperea galeriei în amonte de vana Johnson, forfecarea galeriei, expulzarea unei porţiuni din masivul muntos de cca. 10.000 m2, expulzarea blindajului metalic în zona de ruptură, ruperea blocului de beton al vanei Johnson, producerea unei viituri artificiale de cca 600 m3/s, distrugerea liniilor de alimentare cu energie electrică a echipajului de manevră a vanelor, distrugerea viaductului de trecere de la piciorul barajului, distrugerea în mai multe puncte, în aval a şoselei, a podurilor, a unor locuinţe” se arată pe site-ul barajulvidraru.ro.
Mai mult, doi oameni au murit în urma acelei avarii care a durat aproape 6 ore. Spre seară, vana plană a fost deblocată şi închisă prin cădere liberă. Amploarea consecinţelor a fost cauzată de imposibilitatea închiderii imediate a vanei plane, ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică. Ulterior, lacul a fost golit şi s-au mai constatat “eroziuni ale cămăşuiellii galeriei, deteriorări la contactul blindaj – beton, eroziuni la priză ca urmare a vacuumului produs de admisia apei, existenţa unui plan de fisurare sub masivul vanei Johnson, defavorabil pentru stabilitate”, arată aceeaşi sursă.
Accidentul a stârnit alerta în rândul mai marilor comunișt, care se temeau de sancțiuni drastice din parea lui Nicolae Ceaușescu, personaj cunoscut pentru rigoarea și perfecționismul lui.
Recomandările noastre
