Psihiatria științifică: patru forme de depresie
- Căt ălina Curceanu
- 19 februarie 2017, 14:33
Un grup de cercetători americani a reușit să identifice, cu ajutorul rezonanței magnetice funcționale, existența a patru forme diverse de depresie. Obiectivul pentru viior este cel de a pune la punct noi tehnici și tehnologii care să permită evaluarea fiecărui pacient în parte, astfel încât să se poata personaliza terapia, atât pentru depresie, cât și pentru alte tulburări sau boli psihice.
Depresia, una dintre marile probleme ale societatii moderne, este un termen generic care include multe manifestari de natura psihica, ce pot avea origini foarte diferite. Gasirea modalitatii ideale pentru a trata pacientii care sufera de depresie nu este deloc usoara, tocmai datorata acesei mari clase de problematici care se ascund sub denumirea de depresie.
Unul dintre obiectivele cerceatorilor care lucreaza in acest domeniu este cel de a gasi metode care sa ii ajute sa identifice care anume sunt problemele care stau la baza depresiei – atat din punct de vedere al cauzelor care au generat-o cat si al mecanismelor ce au loc in creierul celor deprimati. Urmarind identificarea diverselor tipuri de depresie un grup de cercetatori de la Weill Cornell Medicine din New York a efectuat un studiu obiectiv asupra proceselor ce au loc in creierul celor diagnosticati ca suferind de depresie. Cercetatorii au aplicat tehnica rezonantei magnetica functionala asupra creierului a mai bine de 1000 de persoane deprimate si au studia legaturile intre diversele zone ale creierului, pentru a identifica eventuale anomalii in conexiunile dintre neuronii din diverse regiuni.
In urma analizei imaginilor obtinute au descoperit cum ca exista patru clase de conexiuni anormale in creierele celor afectati de depresie. Fiecare dintre acestea are simptome specifice si necesita un tratament dedicat.
Una dintre tipologiile de conexiuni anormale identificate de cercetatori avea de-a face cu regiunile creierului care regleaza frica. Conexiuni reduse ale neuronilor din aceste regiuni duc la generarea anxietatii. Nu toti cei care sufera insa de depresie sunt anxiosi – acest tip de problema a fost identificata in doua dintre cele patru clase de depresie descoperite de cercetatorii americani, care au publicat rezultatele studiului intr-un articol publicat in revista Nature Medicine.
Cele patru clase de depresie raspund in mod diferit la tratamentele aplicate. Astfel, s-a demonstrat ca una dintre tehnicile de obicei aplicate pacientilor care sufera de depresie grava, stimularea magnetica transcranica, nu are rezultate pozitive pentru anumite tipologii de depresie.
Aceasta tehnica de stimulare magnetica foloseste un camp electromagnetic pentru a modula stimularea unor grupari de neuroni, in anumite cazuri blocand in mod selectiv activitatea acestora. Fiind o tehnica simpla si lipsita de efecte colaterale este aplicata de multe ori in cazurile de depresie mai serioase, insa nu intotdeauna are efectele dorite. Tratamentul dureaza de obicei cinci saptamani si ar fi deci foarte util sa se stie dinainte daca in urma acestuia pacientul se va simti mai bine sau, dimpotriva, nu va avea nici un fel de efect pozitiv. Din acest motiv rezultatul studiului grupului american este foarte important, intrucat permite, pe baza analizei imaginilor obtinute cu rezonanta magnetica, sa se stie dinainte daca pacientul poate fi sau nu tratat cu succes cu un camp magnetic aplicat in zona capului.
Pentru viitorul apropiat grupul american intentioneaza sa confirme rezultatele obtinute si sa efectueze studii si mai detaliate. In plus intentioneaza sa extinda studiul si asupra altor probleme psihice, inclusiv in cazul celor care au dependenta de droguri. Obiectivul final este de a realiza o psihologie de precizie – care sa permita medicilor sa trateze pacientii in mod spcific, in functie de problema pe care o au. Conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului, modul in care acestea raspund diversilor stimuli, sunt specifice fiecarui individ. Din aceasta cauza tratarea depresiei cu aceeasi metoda indiferent de pacient nu este cea mai buna solutie intrucat, asa cum au demonstrat cercetatorii americani, tratamentul poate sa fie complet inutil, ceea ce poate avea un efect devastant asupra pacientilor care in loc sa se simta mai bine nu au nici un fel de beneficii, putandu-se astfel genera o agravare a situatiei.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro