Străinii își măresc pensia cu imobiliare românești

Unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din lume au plasat în ultima perioadă sute de milioane de euro în proprietăţi românești, în timp ce banii de pensii ai românilor ajung în titluri de stat și depozite bancare, fiindcă investițiile imobiliare sunt interzise

Anul trecut, cele mai mari fonduri de pensii din Canada, Africa de Sud, Danemarca și Polonia au făcute plasamente imobiliare de sute de milioane de euro în România, direct sau prin intermediul investitorilor imobiliari ai căror acţionari sunt. Aceștia au fost motivaţi de randamentele de 6-8% ce pot fi obţinute în România, indicatori superiori celor de pe pieţele mature.

Pe de altă parte, legea care reglementează activitatea fondurilor de pensii administrate privat din România interzice clar investiţiile în piaţa imobiliară sau în instrumente cu expuneri imobiliare, cum sunt obligaţiunile ipotecare, în produse structurate sau complexe, precum și în fonduri de hedging sau vehicule de investiţii similare.

Unde se duc banii noștri

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

Ce se întâmplă cu concediile începând din 2025. Legea care clarifică toate situațiile

Spre deosebire de ţările occidentale, în care contribuţiile de pensii ale angajaţilor sunt administrate de fonduri private, în România acest sistem a fost introdus de mai puţin de nouă ani. În plus, doar 5,1% din contribuţia de pensii a angajaţilor merge către pensiile private obligatorii, restul fiind destinată plăţii pensiilor curente. Banii de pensii ai românilor ajung în proporţie de 65% în titluri de stat, 17% în acţiuni, 8% în depozite bancare și 4% în oligaţiuni corporative. Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, consideră oportună includerea investiţiilor imobiliare printre instrumentele aprobate de lege, pentru că obligaţiunile încep să aducă randamente tot mai mici. „Investiţiile în active imobilare finalizate pot fi asimilate investiţiilor în obligaţiuni, în condiţiile în care chiriile furnizează un flux de numerar fără fluctuaţii majore pe termen lung“, spune Crăciun.

Citiţi mai mult pe Capital.ro.

Contribuţii îngheţate

Contribuţia la Pilonul II trebuia să crească în acest an de la 5,1% la 6%, însă Guvernul are de gând să amâne această măsură pentru 2018. Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) contestă decizia. Din datele lor, la finalul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii administrau active nete în valoare de aproape 31,5 miliarde lei (6,93 miliarde euro) în numele a aproape 6,8 milioane de romani. Randamentul anualizat obţinut din mai 2008 este de 9,32%, ceea ce se traduce printr-un câștig (net de toate comisioanele) de 5,44 miliarde lei (1,2 miliarde euro). „În lipsa unei majorări a contribuţiei virate la Pilonul II de pensii, viitorii pensionari ai României vor avea de pierdut nu doar sumele care nu vor fi virate în conturile lor, ci și randamentele pentru respectivele contribuţii, care s-ar adăuga în conturile lor”, apreciază Raluca Ţintoiu, președinte al APAPR.