Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a declarat joi că este momentul să se discute „foarte deschis” despre instrumentele pe care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor.

Întrebat care este poziţia sa în privinţa iniţiativei cetăţeneşti privind autonomia Ţinutului Secuiesc, Attila Korodi a spus că este momentul să se discute „foarte deschis” despre protecţia minorităţilor din România, informează news.ro. 

„O să fie o procedură parlamentară. Eu cred că este momentul în care probabil vom discuta foarte deschis despre instrumentele care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor”, a răspuns liderul deputaţilor UDMR.

Totodată, chestionat dacă UDMR va susţine în Parlament această iniţiativă, deputatul a afirmat că o decizie în acest sens va fi luată în şedinţa grupurilor parlamentare.

„Noi nu am avut dezbateri, noi avem un proiect care a fost finalizat, care a fost mult dezbătut cu parteneri sociali şi parteneri politici şi acela încă nu este pe ordinea de zi. Cu privire la forma exactă, la textul acestei propuneri, o să ne poziţionăm când se va discuta în grupurile UDMR”, a conchis Attila Korodi.

Iniţiativa legislativă cetăţenească, susţinută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături.

După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.

UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.

Proiectul iniţiativei legislative cetăţeneşti privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că regiunea va fi condusă de un preşedinte, care o va reprezenta în relaţia cu statul, iar autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia.