Construirea spitalelor regionale, proiect prevăzut în programul de guvernare al PSD, a declanșat, deocamdată, un scandal chiar în interiorul formațiunii. Comisarul european Corina Crețu aproape îi forțează pe guvernanți să facă spitalele din bani europeni, însă, consilierul premierului are alte planuri.

Cele 8 spitale regionale din Timișoara, Târgu-Mureș, Constanța, Brăila-Galați, Brașov, Cluj, Craiova și Iași, sunt un proiect deja istoric. Despre construirea acestora vorbea și fostul ministru liberal Eugen Nicolăescu. Acum, PSD a decis că proiectele unităților medicale regionale Cluj, Craiova, Iași sunt prioritare și se vor face cu sprijin european și cu intervenția autorităților locale și Băncii Europene de Investiții. Până la demararea proiectelor, centrele medicale au devenit subiect de scandal pe scena politică românească.

 

De la 100 de milioane, la 1,5 miliarde de euro

La începutul anului 2015, premierul din acea vreme, Victor Ponta, anunța proiectul, dar atunci se aloca suma de 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate medicală. În 2018, ultimele estimări ale autorităților arată că este nevoie de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru cele trei spitale regionale. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a dat asigurări că instituția europeană va continua să finanțeze proiectul, deși suma s-a mărit. „Comisia Europeană a constatat că această sumă este semnificativ mai mare decât bugetul prevăzut inițial, dar a rămas angajată să sprijine construirea spitalelor regionale în conformitate cu acordurile încheiate cu Ministrul Dezvoltării Regionale în anul 2015”, a transmis comisarul european Corina Crețu.

 

Dispută politică pe banii de spitale

Darius Vâlcov (foto), consilierul guvernamental al premierului Viorica Dăncilă, a susținut că bugetul alocat de CE nu este suficient pentru construirea a trei spitale. Din cele 150 de milioane de euro pentru studii de fezabilitate și construcție, 120 de milioane de euro merg doar către acele studii, potrivit Băncii Europene de Investiții, citată de consilier. Vâlcov susține că, printr-un parteneriat public-privat, studiul, construcția și dotarea unui spital se fac cu 140 de milioane de euro. Corina Crețu a criticat Guvernul că preferă parteneriatele public-private în detrimentul banilor europeni.

Soluții alternative.Sunt bani europeni

Corina Crețu a oferit mai multe alternative, în cazul în care autoritățile de la București doresc să modifice proiectul de finanțare, deoarece, susține oficialul, la Bruxelles încă se așteaptă prezentarea celor trei proiecte.

Comisarul susține că, în cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale, autoritățile române trebuie să înainteze CE o solicitare în acest sens, în regim de urgență. Dacă autoritățile de la București nu vor să mai folosească bani europeni, Programul Operaţional trebuie să fie din nou modificat, iar fondurile europene, alocate în alte scopuri.

Creţu s-a declarat „mâhnită” în legătură cu discuțiile referitoare la finanțarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj. Într-o postare pe Facebook, oficialul a precizat că aceste discuții „se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor”.

 

În timp ce consilierii se ceartă, oficialii vor colaborare

Corina Crețu, propusă pentru poziția de comisar european de către socialdemocrați, a criticat Guvernul că nu se preocupă să acceseze bani europeni, care nu trebuie rambursați.

Crețu a atacat des, în ultima perioadă, Guvernul în privința absorbției banilor europeni. În legătură cu spitalele regionale, comisarul a atras atenția asupra întârzierilor încă din 2016. Mâine, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, și prim-ministrul Viorica Dăncilă vor participa, alături de Corina Crețu, la Parlament, la o Conferință despre fondurile europene. „Acest eveniment va reuni miniștri, comisari europeni și înalți oficiali care gestionează fondurile europene în Statele Membre ale UE, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai societății civile, beneficiari și massmedia”, se arată într-un comunicat de presă. Miercuri, și deputații vor vota un proiect de lege care are ca scop adoptarea de măsuri pentru a reduce riscul de dezangajare a fondurilor europene.

 

Contractul cu BEI, defavorabil României

Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog (foto), a confirmat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că sunt întârzieri foarte mari în proiectarea spitalelor și că termenele nu se respectă. „Studiile de fezabilitate sunt finanțate prin BEI, dar e ciudat că banca are ultima decizie, spitalele sunt, totuși, ale României”, a afirmat social-democratul. Fostul ministru susține că acordul, semnat de Vlad Voiculescu, este defavorabil țării. „O problemă o reprezintă sumele. Vlad Voiculescu a semnat contractul și defavorizează România. Firma de consultanță PASSA, subordonată BEI, primește 12 milioane de euro, cam 6 la sută, iar de regulă pentru consultanță se plătește 2 la sută”, a adăugat Bodog.

Senatorul spune că nu s-a mai interesat de proiect, dar pe vremea când era la conducerea ministerului a fost contactat de investitori pentru spitalele regionale și susține că un parteneriat public-privat ar putea aduce beneficii construirii centrelor medicale. „Eu cred că parteneriatele public-private ar putea să rezolve problema. Și eu am avut astfel de întâlniri pe acest subiect, când am fost ministru. Nu mi-a zis niciun intestitor că da, va investi, însă s-au arătat interesați. Încă sunt interesați”, a declarat Bodog.