Europa a început ofensiva împotriva deșeurilor, în special a celor din plastic. Prima strategie la nivel european privind materialele plastice a fost elaborată la începutul anului. România, printr-o lege recent promulgată, s-a aliniat legislației europene.

Doar în lege luptăm cu deșeurile din plastic, în realitate „punguță doriți?” este, în continuare, regulă la magazin. Doar că acum este mai groasă și mai scumpă. Rațiunea pentru care prețul este mai mare poate fi înțeleasă în două feluri: descurajarea cumpărării de pungi de fiecare dată, dar nu este exclus să fie vorba și de lăcomie bazată pe snobismul românilor. Este binecunoscută zeflemeau care se face la adresa celor care au o pungă cu pungi sau care merg la magazin cu pungă de acasă. În țările dezvoltate, oamenii nu au această problemă. Au sacoșe din material textil, pe care le folosesc și le refolosesc.

 

Colectare selectivă degeaba

Se spune că cei mai mulți bani se fac din gunoaie și din prostituție. În ceea ce privește gunoaiele, mulți au găsit calea de a se îmbogăți fără să ridice o „punguță” de jos. La presiunea organismelor comunitare, guvernanții au făcut strategii, au împânzit România cu containere și găleți colorate, au făcut pliante și conferințe. În ipoteza că cetățenii ar fi dus gunoiul în containerele indicate prin culori, venea mașina salubrității și gunoaiele se luau la grămadă. În acea vreme, când ministru al Mediului era udemeristul Borbely Laszlo, explicația era că există o stație de sortare înainte ca gunoiul să ajungă în groapă. Prin urmare era ilogică și inutilă colectarea selectivă în fața blocului.

Guvernanții au scăpat din vedere că rolul pe care îl are educația în ceea ce privește responsabilitatea față de mediu. Fie în școli, fie printr-o lege care să pedepsească grav încălcarea ei. De preferat ar fi fost să fie combinate. Dar politicienii români și administrațiile locale nu au fost capabili să facă o strategie coerentă de închidere a depozitelor de deșeuri, nici să facă unele ecologice.

Gropile de gunoi declarate închise nu au fost securizate. La marginea orașelor gropile de gunoi au devenit adevărate focare de infecție. Vântul a împrăștiat deșeurile, oameni săraci le-au răscolit, mirosul devenea insuportabil. Concret, este cazul municipiului Tîrgu Mureș, dar cu siguranță nu este un caz singular. În plus, deoarece pentru puținele depozite ecologice se plăteau taxe, mulți dintre primari au pus gunoaiele peste gropile declarate închise.

Inamicul din plastic

Pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani. Din cauza poluării pe care o produc deșeurile din platic, Comisia Europeană le cere țărilor UE să găsească soluții.

În fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, însă mai puțin de 30% sunt colectate pentru a fi reciclate. În întreaga lume, plasticul reprezintă 85% din deșeurile de pe plaje. Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele noastre, iar efectele asupra sănătății ale microplasticului din aer, din apă și din alimente sunt încă necunoscute.

„Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea și în organismele noastre. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și administrațiile trebuie să o soluționeze împreună”, a afirmat primvicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

În România, potrivit legii, începând cu 1 iulie 2018, se interzice introducerea pe piața națională a pungilor de plastic subțiri, de la 1 ianuarie 2019, este interzisă comercializarea lor. Amenizile aplicate pentru încălcarea legii sunt de la 8.000 lei la 15.000 lei.

 

De azi consumăm pe datorie

Azi, 1 august 2018, omenirea și-a consumat toate resursele pe care planeta le poate reînnoi într-un an şi a poluat mai mult decât aceasta poate absorbi. Până la 31 decembrie vom trăi „pe datorie” din resursele generaţiilor viitoare, potrivit calculelor ONG-ului Global Footprint Network.

Ziua depăşirii (Overshoot Day) apare din ce în ce mai devreme în fiecare an. Anul trecut această dată a fost stabilită pe 2 august, iar în 2016 pe 8 august iniţial, fiind apoi recalculată la 3 august. În 1970, „ziua depăşirii” a fost fixată pe 23 decembrie.

Emisiile de CO2 reprezintă factorul cel mai important în ceea ce priveşte depăşirea, deoarece reprezintă 60 la sută din amprenta ecologică globală.

 

Monitorizarea consumului de pungi

Începând cu data de 27 mai 2018, informările și rapoartele privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje transmise Comisiei Europene de către Ministerul Mediului vor cuprinde și date cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subțire. Posibil să se instituie o taxă de poluare pe cantitatea de pungi de plastic folosite.

 

Germania, campioană la deșeuri, fruntașă la reciclare

România produce 5,8 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 de kilograme pe an pe cap de locuitor şi cu o rată de colectare de doar 82,3%. Este al treilea cel mai slab procentaj din UE, după cel al Bulgariei (81%) şi al Estoniei (79%). România reciclează doar 3%, fiind al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Cel mai scăzut nivel îl are Bulgaria, cu o rată de reciclare de 0%. Germania produce 50,5 milioane tone pe an şi 617 kg pe cap de locuitor, însă are o rată de reciclare de 47%, plus o rată de colectare de 100%.