Toate afacerile cu miză mare nasc controverse. S-a demonstrat că, dincolo de interesul național, în toate afacerile cu miză mare, care vizează resursele, interesele externe sunt la fel de mari ca cele autohtone.

Toată lumea vrea să câștige cât mai mult, dar câștigă cel care negociază cel mai bine. Povestea „legii gazelor” din Marea Neagră continuă să stârnească patimi și suspiciuni. Clasa politică s-a divizat, deși toți au susținut la unison că se bat pentru țară

Evenimentul zilei a prezentat, în ediția de miercuri, povestea proiectului de lege care a ajuns luni seara în plenul Camerei Deputaților, for decizional, unde a fost votat.

În dezbaterile din comisii, la care EVZ a asistat, au fost și explicații tehnice, dar parlamentarii s-au întrecut în declarații politicianiste. S-au arătat cu degetul și s-au acuzat reciproc de trădare. Numele fostului prim-ministru, care a trimis proiectul de lege la Senat, prima cameră, Mihai Tudose, a fost pomenit cel mai des. Despre proiectul trimis la Senat, specialiștii spun că este „o catastrofă”.

Mihai Tudose: Guvernul a făcut proiectul de lege, e treaba Parlamentului să legifereze

Fostul premier nu a reacționat. Ieri, Mihai Tudose a dat, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei, o declarație pe această temă. „Într-o asemenea chestiune, părțile încearcă să obțină cât mai mult. Orice variantă trebuie să fie favorabilă și statului și investitorilor, că nu vine nimeni să lucreze degeaba. Unde este acea linie, asta e foarte important.

În ceea ce privește legea offshore, cred că realizați că nu prim-ministrul a fost cel care a făcut proiectul. A fost un comitet interministerial, coordonat de Secretariatul General al Guvernului. Era coordonat de Mihai Busuioc. Au lucrat mai mulți miniștri, au fost și cei de la Agenția Națională a Resurselor Minerale. Ei, domnii respectivi au venit la premier cu proiectul. Cu toate avizele, l-am trimis la Senat.

E treaba Parlamentului să legifereze, să ia o decizie. Și dacă era OUG, tot cu acordul Parlamentului ar fi fost. Era în programul de guvernare, trebuia promovată”, a declarat Mihai Tudose.

Fostul premier a spus că refuză să facă alte declarații sau să comenteze afirmațiile care s-au făcut despre el, despre guvernul pe care l-a condus.

Presiunile despre care se știe sunt varianta soft a presiunilor care au fost

S-a vorbit public despre presiunile externe care s-au făcut asupra României. Ungaria a cerut Statelor Unite să facă presiuni asupra României pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. O sursă foarte apropiată de această afacere, implicată în demersurile făcute, a declarat, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei, că presiunile de care se vorbește public sunt varianta soft a ceea ce s-a întâmplat, că jocurile au fost mult mai dure, „pe viață și pe moarte”.

„Ungaria a modificat unilateral contractul BRUA (veți vedea că se leagă), nu a mai vrut să facă legătura cu Austria. De fapt, Ungaria dorea să o ia, cu conductele, către Slovacia și de acolo... Au fost multe vizite în România, făcute de înalți oficiali care spuneau că vin cu anticorupția. Ceea ce se spune public despre presiuni este doar o variantă soft, lucrurile au fost mult mai grave. Nu era deloc așa. Aveam niște cărți în mână și le-am dat aproape pe toate. Eu pot spune că varianta adoptată în Parlament este cea mai bună pentru România”, a afirmat sursa de încredere.

Financiar, legea este decentă

Jurnalistul Lucian Davidescu, cel care a făcut anchete de presă și a demascat cazurile, ulterior dovedite de corupție, EADS și listarea Petromidia, spune că „povestea gazelor din Marea Neagră le întrece pe toate la un loc ca valoare. Zeci de miliarde de euro miză totală, din care cel puțin 10 miliarde doar banii care au fost la un pas de a fi pierduți la buget”. În opinia lui, legea offshore a fost adoptată într-o formă decentă pentru România din punct de vedere financiar. El ridică semne de întrebare legate de cei trei mari concesionari (Lukoil, OMV Petrom și ExxonMobil) și de legăturile pe care le au cu Gazprom, în condițiile în care „încercăm să ne salvăm pe noi și pe vecinii noștri de șantajul cu energia al rușilor”.

Acordul petrolier semnat de Călin Popescu Tăriceanu

Companiile care au în acest moment acorduri petroliere offshore sunt: OMV Petrom și ExxonMobil - perimetrul de mare adâncime Neptun, Deep Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz - perimetrul Trident; Black Sea Oil&Gas (BSOG) - perimetrele Midia și Pelican; Petromar Resources - perimetrele Muridava și Est Cobălcescu.

Trei mari companii, ExxonMobil, Black Sea Oil&Gas și OMV Petrom, au format Asociația Română a titularilor de concesionări offshore. Ei au semnat în 2008 un acord petrolier cu premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în care erau stipulate condițiile de explorare.

Declaratia Titularilor de Concesiuni offshore

Reuniți în Asociația Română a titularilor de concesionări offshore, oamenii de afaceri care au concesionat platforme martitime în Marea Neagră pentru exploatarea de petrol și gaze naturale s-au declarat nemulțumiți de decizia Parlamentului, de faptul că, în opinia lor, s-au schimbat regulile în timpul jocului.

„Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecința imediată a diminuării potențialul de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore. Asociația noastră consideră că stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general și a regimului fiscal, în particular, pe intreaga perioadă a contractelor de concesiune, reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, se arată într- un document oficial transmis după dezbaterea în Comisii și înainte de votul final. După acest moment au spus că nu mai fac declarații.

Principalele atuu-uri ale legii offshore

Potrivit susținătorilor acestei variante a legii, schimbările făcute în Camera Deputaților au un impact pozitiv: jumătate din producție se tranzacționează pe piața românească; introducerea impozitului progresiv pe profit; eliminarea creditului fiscal, susceptibil a fi ajutor de stat.