Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a postat pe pagina de Facebook, un text în care susține că procurorii români folosesc din nou justiția din România, pentru a stigmatiza minoritatea maghiară.

Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, a postat pe pagina de Facebook, un text în care susține că procurorii români folosesc din nou justiția din România, pentru a stigmatiza minoritatea maghiară.

În comunicatul emis pe același subiect, mișcarea extremistă ungară Tineretul din cele 64 de Comitate, cunoscută sub inițialele HVIM, a susținut unele lucruri similare cu Kelemen Hunor și anume că: „politica românească șovină nu are ca scop doar intimidarea acestora, ci a întregii maghiarimi și a statului ungar”. Comunicatul continuă într-o notă similară conducerii UDMR, afirmând: „este clar că persecutarea și arestarea celor doi HVIM-iști nu este doar un atac josnic comis împotriva HVIM, ci împotriva tuturor maghiarilor”.

De menționat că HVIM Ungaria a derulat miercuri (4 iulie 2018), după lăsarea întunericului, o acțiune de solidaritate cu inculpații condamnați pentru tentativa de atentat de la Târgu Secuiesc – Szocs Zoltan și Beke Istvan Attila.

Membri ai HVIM Ungaria s-au deplasat, în scopul menționat, la sediul Ambasadei României la Budapesta, unde au amplasat și lipit o pancartă de gardul instituției românești, acțiune mediatizată în cursul zilei de azi pe portalul extremist szentkoronaradio.com ( http://szentkoronaradio.com/blog/2018/07/05/tuntetes-kezdivasarhelyen-es-budapesten-is-a-hvim-szerint-az-egesz-magyarsagot-erte-megfelemlites/).

Acțiunea este similară uneia anterioare, în care HVIM au acoperit stema României, de pe gardul Ambasadei României la Budapesta, cu așa/zisul steag separatist al „ținutului secuiesc”, în luna ianuarie 2018. Făptașii nu au fost prinși nici până la această oră de poliția ungară, însă repetarea unui astfel de fapt lasă impresia că Ungaria sprijină o organizație condamnată pentru terorism.

Fondul protestul îl reprezintă faptul că, în data de 04.07.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție  a emis o decizie extrem de importantă: extremiștii BEKE Istvan Attila și SZOCS Zoltan au fost condamnați, prin decizie definitivă, la cinci ani de închisoare cu executare.

De asemenea, ICCJ a decis interzicerea organizației extremiste HVIM, unde Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila au fost membri și în al cărei mediu au dospit ideile nocive pentru societate, printre care și aceea de a răspândi teroare la 1 Decembrie (în 2015), pentru ca revendicările pro-autonomie și pro-Ungaria Mare să fie „luate în serios”.

Sentința pronunțată ieri reprezintă o noutate, după 17 ani de când HVIM instigă la ură rasială și etnică, în Transilvania, clamează revizuirea granițelor și refacerea Ungariei Mari și îndeamnă la contestarea autorității statului român.

În 2018, an cu puternică încărcătură simbolică – sărbătorirea Centenarului Marii Uniri -, instanța supremă și-a asumat curajul de a interzice această mișcare toxică, a cărei țintă era, în primul rând, manipularea minților și sufletelor tinerilor. Sentința de ieri a confirmat decizia luată în prima instanță de Curtea de Apel București, potrivit căreia HVIM și Asociația Szent Laszlo Serege (organizația cu personalitate juridică sub care funcționează în România HVIM) sunt organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob.

 Printre reperele acțiunilor organizate de HVIM în Transilvania, despre care la proces s-a susținut că este o organizație pașnică, preocupată numai de ajutorarea sinistraților, adunarea și distribuirea de rechizite pentru copiii nevoiași și donarea de sânge, pot fi enumerate:

Scandalul din 2014, când, la Târgu Mureș, SZOCS Zoltan, împreună cu mai mulți membri, au recurs la violență față de jandarmi – punând în pericol conviețuirea interetnică și echilibrul comunității din orașul greu încercat de violențele din trecut.

Coalizarea cu insurgenți din Crimeea și estul Ucrainei, în scopul obținerii de sprijin și atragere a atenției în activitățile derulate împotriva autorității statului român.

Coalizarea cu mișcări pro-ruse din Chișinău, Republica Moldova, pentru răspândirea ideilor pentru care luptă Mișcarea.

Tabere de antrenament în tehnici de luptă și activități paramilitare (trageri cu imitații ale armelor reale, exersarea unor tactici de luptă, exersarea trasului cu arcul etc.), la care erau cooptați copii și tineri maghiari, atrași de activități și lozincile patriotice vehiculate.