Proiectul pe modificările Codului Penal a primit, ieri, votul final în Camera Deputaților, cameră decizională înainte de promulgare. Adoptarea în camera inferioară a Parlamentului a fost la limită, cu doar două voturi peste minimul necesar. Evenimentul zilei vă prezintă patru modificări importante: redefinirea abuzului în serviciu, a traficului de influență, a condițiilor în care se poate formula denunț pentru a scăpa basma curată și în ce măsură va fi instituită confiscarea extinsă, fiecare cu argumentele din expunerea de motive.

Una dintre cele mai importante modificări aduse Codului penal este cea referitoare la redefinirea abuzului în serviciu. Până acum, abuzul în serviciu era „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

 

Abuzul în serviciu, redefinit

Noua formă a abuzului în serviciu este următoarea: „Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.

În expunerea de motive a Proiectului de modificare a Codului penal sunt precizate rațiunile pentru care abuzul în serviciu trebuie redefinit.

„Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin două decizii, Curtea Constituțională a considerat că există elemente de neconstituționalitate în conținutul acesteia impunânduse modificarea, sub mai multe aspecte, respectiv a precizării actului normativ încălcat precum și stabilirea unui grad în ceea ce privește gravitatea faptei. În motivarea Curții Constituționale se regăsește și un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, astfel încât se impune modificarea art.297”, se arată în expunerea de motive.

 

Comisia de la Veneția, citată de CCR

Textul la care face referire documentul citat este următorul: „Comisia de la Veneția consideră că prevederile penale naționale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuzz de putere”  și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale. (...) În măsura în care prevederile penale de „abuz în serviciu” și „abuz de putere” și sunt invocate împotriva miniștrilor pentru acțiuni care sunt în principal de natură politică, atunci acest fapt trebuie făcut ca o ultimă soluție (ultima ratio). Mai mult, nivelul sancțiunilor trebuie să fie proporțional cu infracțiunea comisă”.

 

Adio neglijență în serviciu

Infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal, a fost abrogată cu motivarea că este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară și fapta penală. „În plus, față de decizia CCR referitoare la neconstituționalitatea infracțiunii de neglijență în serviciu, în care s-a configurat conținutul constitutiv al infracțiunii în aceeași manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca în mod expres o normă, dacă funcționarul ar cunoaște-o și nu ar urmări un scop ilicit. (...)

Principiul nimeni nu poate invoca necunoașterea legii trebuie utilizat numai în materia răspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoașterea legii civile nu poate angaja răspunederea penală. Or, în condițiile în care există o hemoragie legislativă civilă, când normele se contrazic unele pe altele și este extrem de dificil pentru un profesionist să cunoască toate legile, este dificil să le pretinzi unor persoane să cunoască toată legislația civilă sub sancțiuni penale”.

 

Traficul de influență: promisiunea trebuie să fie reală

Aleșii au considerat că se impune și modificarea aliniatului 1 al art.291 privind infracțiunea de trafic de influență, deoarece trebuia să se realizeze o diferențiere legală între această faptă și cea de înșelăciune. Ca atare, s-a introdus o condiție nouă și anume se cere ca pentru existența faptei ca acțiunea de traficare să fi avut loc.

În expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului penal inițiatorii arată că în unele situații persoanele doar se laudă că au influență asupra unor factori de decizie.

„Este o reglementare necesară deoarece la acest moment nu este clar în legislația penală când o persoană săvârșește infracțiunea a cărei modificare se propune și când pe cea de înșelăciune, atunci când doar se laudă că ar putea interveni pe lângă un funcționar public și în acest fel induce în eroare terța persoană”, se arată în expunerea de motive.

„Așadar, dacă acțiunea de traficare (influența) nu a fost consumată, simpla laudă, care conduce la dobândirea unor foloase necuvenite, va continua să fie infracțiune, dar infracțiunea de înșelăciune. Mai mult, această modalitate de incriminare are ca scop să evite dubla incriminare, deoarece în actuala reglementare simpla afirmație că o persoană are influență asupra unui funcționar, deși această afirmație nu este reală, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, dar și pe cele ale infracțiunii de trafic de influență”, se mai arată în documentul citat.

 

Cazul Gabriel Berca

De exemplu, fostul ministru de Interne Gabriel Berca a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, iar fostul deputat Mihai Banu a primit o pedeapsă de trei ani, în dosarul în care au fost judecați pentru trafic de influență.

Anchetatorii au susținut că Berca ar fi primit 185.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-i determina pe membrii Guvernului să deblocheze o finanțare de 5,6 milioane de lei, atât cât s-a susținut că ar fi costat o școală din comuna Ardeoani.

Numai că în instanță inculpații și martorii nu și-au mai susținut declarațiile date în fața procurorilor, iar întreg rechizitoriul a fost construit în jurul unui denunț agramat, formulat chiar de omul de afaceri care susține că l-a mituit pe Berca. Fără să fi fost prins în flagrant și fără să fi „picat” pe interceptări, fostul ministru a fost trimis la pușcărie alături de fostul deputat Mihai Banu.

 

Denunțul, în maximum 1 an de la darea mitei

Un alt important articol modificat este cel care prevede că mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia. „Propunerea de modificare se impune deoarece este necesar ca imunitatea absolută a denunțătorului să fie cenzurată de lege. (...) Denunțarea unei infracțiuni de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-u anumit termen (...) iar nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de către iorganele de cercetare penală, seriozitatea și realitatea unor astfel de denunțurii fiind în aceste condiții extrem de discutabilă.

În aceste condiții, este imoral și contrar scopului normelor de drept penal, dar și statului de drept, ca această categorie de infractori să facă denunțuri, mai mult sau mai puțin reale, și să beneficieze de o dublă protecție: pe de-o parte să nu răspundă pentru fapta de corupție denunțată și pe de altă parte să primească o reducere la jumătate a pedepsei pentru alte fapte”, se arată în expunerea de motive. De exemplu, judecătoarea Elena Burlan Pușcaș a fost denunțată recent că ar fi primit mită 50.000 de euro în 2009.

 

Confiscare extinsă, doar dacă există probe certe

A patra modificare importantă se referă la confiscarea extinsă. Astfel, art. 122 aliniatul 3 se modifică și va avea următorul conținut: „(...) Se va ține seama și de valoarea bunurilor transferate de persoana condamnată ori de un terț unui membru al familiei, dacă aceasta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau a unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deține controlul.

Confiscarea se va dispune în limita bunurilor transferate, în momentul în care transferul ilicit poate fi dovedit prin probe certe dincolo de orice îndoială”. În expunerea de motive se arată următoarele:

„Este de asemenea necesară reglementarea obligației instanței de a se baza pe probe certe care să conducă la concluzia că persoana a săvârșit o faptă care a condus la îmbogățirea sa și care ar fi putut conduce la obținerea celorlaltor bunuri din activități infracționale. În cazul în care nu se realizează această conexiune se ajunge la o aplicare a pedepsei din vechiul regim comunist, acela al confiscării averii, care a fost abrogată odată cu instaurarea regimului democratic, după 1989”.

Este cazul fostei judecătoare Veronica Cîrstoiu, care are sechestru extins inclusiv pe bunurile imobile ale surorii sale, până la concursul sumei de 640.000 de euro, sumă pe care procurorii au acuzat-o că a luat-o cu titlul de mită.

„Au confiscat apartamentul surorii mele, care de 15 ani trăiește în Spania, și mai am 500.000 de euro de plătit. Ei au muncit acolo, acolo și-au lăsat tinerețea. Cumnatul meu a făcut o tumoră pe creier după ce a aflat (n.r. - că i se confiscă apartamentul)”, a declarat judecătoarea, în lacrimi, în fața instanței.

Reacții după adoptarea Codului Penal

Klaus Iohannis: Asistăm la dictatura majorității

Președintele Klaus Iohannis a făcut ieri, la scurt timp după ce a fost votat Codul Penal, declarații și a anunțat nu doar că va ataca legea la Curtea Constituțională, dar va folosi toate instrumentele constituționale pentru a contesta aceste două acte normative - Codul penal și Codul de procedură penală.

Președintele consideră că „ceea ce se întâmplă în aceste zile este dictatura majorității și este revoltător”. „Consider de-a dreptul revoltător acest eveniment. Este incredibil cum se acționează în ziua de azi în Parlament”, a afirmat Iohannis. Șeful statului consideră că modificările sunt unele inutile, altele toxice.

Apoi, președintele s-a lansat într-un atac violent la adresa PSD. „Avem o sumedenie de politicieni în România care clamează că noi trebuie să dăm mai multă atenție Parlamentului, pentru asta în primul rând Parlamentul trebuie să își dea atenția cuvenită. PSD a trecut în timp record Codul penal în Parlament, cu un simulacru de dezbatere în Camera Deputaților și acest lucru este profund dăunător. PSD a reușit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare, să transforme dezbaterile din Parlament într-o dezbatere lipsită de transparență, cu un rezultat previzibil. Se trece cu tăvălugul peste argumentația opoziției”.

Președintele a adăugat că va avea avea o prezentare mai lungă și argumentată atunci când va contesta la CCR Codul Penal.

UDMR nu a putut fi nici cu PSD, nici cu PNL

Deputații UDMR s-au abținut la votul din plen de ieri pentru Codul Penal. Potrivit unor surse, PSD se bucură că Uniunea nu a votat și că proiectul a trecut și fără parlamentarii maghiari deoarece „am șters toate datoriile”. UDMR consideră că modificările legilor justiției trebuie să se rezume doar la transpunerea în legislația națională a prevederilor formulate în deciziile CCR, CEDO și directivele Europene. „Susținem în continuare că avem nevoie de o modificare a Codului Penal, dar nu puteam susține, în forma sa actuală, proiectul de lege pentru modificarea acestuia dezbătut în Parlament. UDMR nu este de acord cu eliminarea articolului privind neglijența în serviciu, și nu este de acord cu introducerea unui prag valoric privind abuzul în serviciu. Uniunea nu susține ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune doar dacă s-a obținut un folos material pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv. Totodată nu susținem scăderea pedepsei maxime pentru această infracțiune. Modificările noastre în acest sens au fost respinse de Comisia de specialitate”, se arată într-un comunicat transmis Evenimentului zilei. Cum „nu puteam fi de aceeași parte a baricadei cu acel PNL care în ultima perioadă s-a opus tuturor proiectelor comunității maghiare din România”, politicienii maghiari s-au abținut de la vot.

Dragnea: Președintele Iohannis blochează democrația

La scurt timp după declarațiile șefului statului, președintele PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat că blocează democrația.

„E un Cod Penal dedicat justițiarilor din România. M-am săturat de aceste petarde aruncate de un an și jumătate. În ceee ce privește persoana mea, decizia luată de Iohannis și persoane oculte din România a fost ca eu să fiu anihilat. Nu ezit aici. Dar pentru a lăsa ca mii de oameni nevinovați să tremure până află sentința și să nu știe dacă rămân în libertate, acest lucru nu poate fi lăsat așa. Președintele Iohannis s-a folosit de toate instrumentele în mod abuziv pentru a bloca diferite legi doar pentru a bloca democrația. Aceste amendamente, care au fost introduse în legile justiției, trec prin filtrul constituțional. Până la urmă suntem în situația în care Parlamentul este presat din toate pozițiile să nu voteze într-un mod sau altul”, a declarat Liviu Dragnea.

Favorizarea infractorilor

Deputatul USR, Stelian Ion, membru în Comisia specială parlamentară pentru legile justiției, a declarat, ieri, după adoptarea modificărilor la Codul penal, că este o zi tristă pentru România, pentru că parlamentarii care au votat acest proiect „au favorizat infractorii, nu doar pe cei care sunt acuzați sau ar fi putut fi acuzați pe viitor de fapte de corupție, dar și pe infractorii de drept comun”.