Coaliția de guvernare a anunțat că are motiv să declanșeze procedura de suspendare din funcție a președintelui Klaus Iohannis dacă acesta nu respectă decizia Curții Constituționale a României (CCR) și nu emite decretul de revocare din funcție a șefei DNA. În același timp, formațiunile din opoziție și protestatarii din stradă îi cer șefului statului să fie „jucător” și să nu respecte decizia CCR.

Curtea Constituțională a României a „statuat”, miercuri, în termeni imperativi, o decizie „definitivă și general obligatorie”: „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi”.

Fără sancțiuni și fără cronometru

Potrivit legii, toate deciziile CCR sunt obligatorii și definitive de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Cu alte cuvinte, decizia CCR în cazul Kovesi este obligatorie pentru orice persoană și pentru orice instituție, și nu poate să fie atacată pe nicio cale. Până la închiderea ediției, în Monitorul Oficial nu se publicase ieri decizia CCR și motivarea ei, astfel că șeful statului nu era obligat încă să semneze decretul de revocare a lui Kovesi.

 

În deplină tăcere spre Munchen

Legea nu prevede însă nicio sancțiune dacă Președintele României nu semnează decretul de revocare. De asemenea, legea nu prevede nici un termen limită până la care șeful statului trebuie să emită decretul, așa cum a cerut CCR.

Ieri, până la ora închiderii ediției, președintele Klaus Iohannis nu semnase decretul de revocare a șefei DNA. De altfel, Administrația Prezidențială nu a emis niciun punct de vedere oficial pe tema deciziei CCR, după 24 de ore de la hotărârea judecătorilor constituționali. Ieri și alaltăieri, după ce a aflat decizia CCR, Iohannis s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu Prințul Charles, cu directorul pentru Europa al OMS, Zsuzsanna Jakab, a transmis un mesaj de Ziua Rezervistului Militar și a participat la un seminar despre viață sănătoasă și bunăstare, unde a ținut un discurs public, dar nu a stat de vorbă cu jurnaliștii. După care a plecat din țară.

Iohannis se află, astăzi și mâine, în Munchen, unde va fi decorat de o fundație germană cu distincția „Franz Josef Strauss” pentru personalităţile „care promovează pacea, libertatea, respectarea legii şi democraţia”. La ceremonia care va avea loc la Palatul Regal din Munchen, Iohannis va primi și un premiu de 10.000 de euro.

 

Procurorii strigă în cor

Nici procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, nu a oferit un punct de vedere personal și nu a anunțat dacă ia în calcul să demisioneze din funcție în urma deciziei CCR. În schimb, Biroul de Presă al instituției a publicat ieri un punct de vedere „exprimat de procurorii DNA” cu privire la decizia CCR: ei afirmă că sunt îngrijorați de „potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor”, lucru care „riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție”. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub care funcționează DNA-ul, a anunțat pe Facebook, că „a luat act” de decizia Curții Constituționale și „aşteaptă motivarea acesteia”, fără alte comentarii.

 

Aliații americani se abțin

Ambasada SUA la București s-a declarat în ultimii ani un susținător ferm al Laurei Codruța Kovesi în fruntea DNA, în special în momentele în care șefei anticorupție i s-a cerut demisia de către politicieni. Americanii nu și-au mai exprimat, ieri, același mesaj de susținere. „Urmărim îndeaproape evenimentele. Aceasta este o problemă internă a României”, a transmis ieri ambasada SUA, cu privire la decizia CCR.

 „Nu comentăm deciziile instanţelor naţionale. După cum ştiţi, lupta împotriva corupţiei este un domeniu pe care Comisia îl evaluează periodic în raporturile sale din Mecanismul de Cooperare şi Verificare’’, a spus Comisia Europeană, ieri, prin purtătorul ei de cuvânt. Ambasada Germaniei la Bucureşti a spus ieri că îmbrățișează opinia CE.

 

„Deasupra CCR este poporul român”

 

Deputatul Ion Stelian (USR), avocat de profesie, a declarat că Iohannis ar putea să nu ţină cont de decizia CCR. „Eu vă pot spune că un preşedinte foarte jucător, în momente atât de tulburi care afectează democraţia şi statul de drept în România, poate lua în calcul şi o astfel de variantă (de a nu respecta decizia CCR, n.red.) pentru că are o legimitate constituţională. Nu există nicio cale de atac, dar la fel nu există nicio modalitate de constrângere a preşedintelui să se supună acestei decizii”, a spus el.

 

CCR, acuzată de atentat

Președintele PNL, Ludovic Orban, a fost ieri primul președinte de partid care l-a îndemnat pe șeful statului să nu respecte decizia CCR. „Există cineva deasupra Curţii Constituţionale, iar acel cineva este poporul român. Oricând poporul român poate să decidă pentru că poporul exercită suveranitatea şi se poate găsi orice fel de mijloc constituţional şi legal prin care această decizie să nu genereze consecinţe.(...) CCR nu poate să oblige preşedintele să facă ceva în contextul atribuţiilor sale constituţionale”, a declarat acesta. Anterior, PNL afirmase că decizia CCR este „un atentat la ordinea de drept constituţională”, că hotârârea „nu are la bază niciun argument juridic” și că CCR este „avocatul intereselor private ale coaliţiei PSD-ALDE”.

 

Tertip

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că şeful statului poate să folosească „un tertip” pentru a nu pune în aplicare decizia CCR. „Nu are limită de timp. Preşedintele poate să reflecteze oricât are nevoie (...) Preşedintele nu are limită de timp, poate recurge la un tertip”, a spus Băsescu. Partidul fostului premier Dacian Cioloş a apreciat că prin decizia luată „CCR a devenit un instrument politic”.

 

Strada clocotește

Mii de persoane au protestat miercuri seara, în mai multe orașe, după decizia CCR și noi proteste sunt pregătite pe Facebook pentru zilele următoare. În Capitală, câțiva manifestanți au încercat să sară gardul pentru a intra în curtea Guvernului, ei fiind însă blocaţi de jandarmi. Protestatarii au afişat pancarte cu mesaje critice la adresa judecătorilor constituționali, precum „CCR - ruşinea ţării” sau „CCR, sluga PSD”. În Timișoara, protestarii au spus că „România şi democraţia au primit un cuţit direct în inimă”, iar la Iași manifestanții au spus că decizia CCR este „aberantă şi contrară Constituţiei”. Protestatarii care se declară susținători ai „statului de drept” își declară în același timp nemulțumirea față de o decizie a Curții Constituționale.

 

Scenariul pe care ministrul Justiției nu vrea să-l pronunțe

Liderul senatorilor PSD, avocatul Șerban Nicolae, a declarat că „e de discutat foarte serios” despre suspendarea din funcție a președintelui României dacă acesta nu emite decretul de revocare a lui Kovesi pentru că ar înseamna că Iohannis „refuză obligativitatea unei decizii a Curţii Constituţionale şi refuză supremaţia Constituţiei”. „În caz de încălcări grave ale Constituţiei, preşedintele poate fi suspendat şi se organizează referendum pentru demitere”, a spus Nicolae.

Chiar ministrul Justiției, Tudorel Toader, fost judecător al CCR, a indicat varianta suspendării lui Iohannis dacă acesta nu respectă decizia judecătorilor constituționali. „O sancţiune pe care eu chiar n-aş vrea nici măcar să o pronunţ, dar ştim cu toţii că ea există, o decizie la nivel politic”, a declarat Toader, la Antena 3.

El a spus că, în momentul în care decizia CCR se publică în Monitorul Oficial, „apare o obligaţie în sarcina preşedintelui de a emite decretul” și atunci șefului statului „i-a trecut timpul de reflecţie”. Dacă Iohannis nu respectă decizia CCR, acest lucru ar echivala „cu a nu respecta Constituţia”, a adăugat ministrul.

„Eu cred cu convingere că preşedintele nu va încălca Constituţia. Eu, personal, nu cred că preşedintele nu va da curs deciziei CCR”, a mai spus Tudorel Toader.

 

„Ziua cârtiței”: Cum s-a desfășurat meciul revocării

 

Lungul drum al revocării Laurei Codruţa Kovesi a început în urmă cu aproape 500 de zile, în data de 31 ianuarie 2017, când DNA a început ancheta cu privire la modul de elaborare a OUG 13 privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare.

Ancheta a început în urma unui denunţ formulat de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Razvan Paţachi, membri ai asociaţiei Iniţiaţiva România”. Dosarul a ajuns mai apoi la Parchetul General, dar după numai o lună CCR a anunţat că procurorii nu aveau voie să facă un dosar pe o astfel de speţă.

EVZ vă prezintă cronologia faptelor care au condus la decizia CCR:

● 10 martie 2017 - Curtea Constituţională a anunţat că DNA nu avea voie să înceapă urmărirea penală şi să defileze miniştri în dosarul Ordonanţei 13: „Nici una dintre infracţiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intră în sfera de competen- ţă a DNA”, a anunţat CCR. După acest anunţ au apărut speculaţii că ministrul Tudorel Toader va cere revocarea şefei DNA.

● 29 martie 2017 – Tudorel Toader a anunţat că nu îi revocă pe Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi de la şefia Parchetului General, respectiv DNA. „Eu personal am realizat evaluarea, fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerință”, a declarat Toader.

● Raportul are și o parte de oportunitate. Indiscutabil, DNA și-a arogat o competență pe care nu o avea, și-a asumat o atribuție pe care nu o avea, pentru că nu ar mai fi separația puterilor dacă procurorul ar legifera”, a continuat el. „Derapajele constituționale despre care am vorbit nu pot fi justificate prin invocarea combaterii corupției. În numele apărării unei valori nu îți este permis să încalci o altă valoare”, a spus ministrul Justiției.

● 20 decembrie 2017 – Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că „în scurt timp” va prezenta un raport despre activitatea şefei DNA şi, în funcţie de acesta, îi va cere sau nu pre- şedintelui revocarea din funcţie. Cu toate acestea, Toader a spus că a luat deja decizia „în forul său interior”.

● 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

● 23 februarie - Prezent la Bruxelles la reuniunea Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a comentat cererea de revocarea a şefei DNA, lăsând senzaţia că nu va emite ordinul de revocare. „Asta e o procedură care va mai dura. Nu au fost prezentate motive temeinice pentru revocare. O susţin pe doamna Kovesi şi activitatea DNA. M-am exprimat în repetate rânduri”, a spus preşedintele.

● 27 februarie - Secția de procurori a CSM a decis să respingă cererea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Decizia a fost luată cu șase voturi pentru aviz negativ și unul împotrivă. Avizul CSM a fost consultativ.

● 28 februarie – Laura Codruţa Kovesi a prezentat raportul de activitate al DNA pentru anul 2017. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a participat la eveniment, lucru pe care îl anunţase cu o zi înainte. Motivul a fost reprezentat de faptul că şefa DNA nu i-a trimis raportul de activitate înainte de eveniment, aşa cum prevede legea.

● 16 aprilie – Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat într-o conferinţă de presă că nu o va revoca pe Kovesi de la şefia DNA. „Motivele de revocare prezentate de Ministrul Justiției nu au fost de natură să mă convingă. De altfel, în mare parte, ele nici nu corespund prevederilor legale aplicabile. În concluzie, nu voi da curs propunerii Ministrului Justiției de revocare a doamnei Kovesi, procuror șef al DNA”, a explicat Iohannis decizia.

● 23 aprilie - Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader s-a întâlnit cu premierul Viorica Dăncilă pentru a discuta situaţia şefei DNA. După întâlnire, Toader a anunţat că i-a prezentat permierului proiectul de sesizare a CCR, aceasta a fost de accord şi l-a semnat. În aceeaşi zi, sesizarea a ajuns la CCR.

● 23 aprilie Iohannis – După câteva ore de la anunţul lui Toader, preşedintele a declarat: „Nu există niciun conflict (instituţional –n.r.). Nu am emoţii, dar, sigur, dacă există acest demers din partea Guvernului, aşteptăm să vedem documentul şi punctul de vedere al CCR”.

● 30 mai – CCR a anunţat că a constat un conflict instituţional între Preşedinte şi Guvern în cazul revocă- rii Laurei Codruţa Kovesi. De asemenea, Curtea a decis că Iohannis trebuie să emită ordinul de revocare. (Vlad Alexandru)