În toamna anului 2015, „Coaliția pentru Familie”, o federație formată din câteva zeci de ONG-uri, a demarat o campanie de strângere de semnături în urma căreia să fie organizat un referendum prin care definirea căsătoriei ca fiind între un bărbat și o femeie să fie introdusă în Constituție. După numai câteva luni, în primăvara anului 2016, inițiatorii proiectului au depus la Parlament peste trei milioane de semnături ale românilor care susțin proiectul, cele mai multe strânse de o inițiativă civică după 1989.

În iulie 2016, Curtea Constituțională a anunțat că inițiativă este perfect legală, iar în toamna anului 2016, în prag de alegeri, trei partide, PSD,PNL și AlDE, au semnat protocoale prin care au anunțat că susțin organizarea acestei consultări populare. Suntem în anul 2018 și proiectul pare blocat în Parlament, iar PSD anunță că organizează un mare miting pentru a susține familia tradițională. Evenimentul zilei a stat de vorbă cu Mihai Gheorghiu, președintele Inițiativei pentru modificarea Constituției, care ne-a explicat cum s-a ajuns în acest blocaj, în condițiile în care la nivel declarativ majoritatea actorilor politici spun că susțin demersul

 

- Evenimentul Zilei: Ce se întâmplă cu proiectul de revizuire a Constituției prin care cereți definirea căsătoriei ca fiind una dintre un bărbat și o femeie? În toamna anului 2016, după ce ați depus cele trei milioane de semnături și Curtea Constituțională a decis că inițiativa nu încalcă niciun principiu constituțional, ați semnat protocoale cu PSD, PNL și ALDE prin care se stabilea că în primăvara anului trecut se va organiza acest referendum. Ce se întâmplă cu acele protocoale, pentru că suntem totuși în 2018?

- Mihai Gheorghiu: Protocoalele, deși nu au fost denunțate de nimeni, sunt caduce și inoperante pentru că toate termenele au fost depășite și tipul de amânare procedurală la care s-a recurs a arătat clar că nu există voința parlamentară necesară de a organiza cu adevărat referendumul.

- Din partea tuturor sau doar a unei părți?

- Cred că e foarte greu de judecat în general. Au fost momente în care nouă ne-a fost clar că există o voință generală de amânare pentru că este o problemă foarte dificilă, pentru că presiunile externe sunt foarte puternice în sensul de a nu se ajunge la referendum. Au fost și momente și semne în care părea că parcursul va fi revitalizat și ca se va ajunge la organizarea referendumului. Per ansamblu ce putem să spune?! Sunt aproape trei ani și referendumul nu este organizat, asta e singura evidență. Clasa politică actuală merge pe un drum înfundat.

- Chiar și în aceste condiții, existența celor trei protocoale ar fi trebuit să facă votul din Parlament o formalitate.

- Ei au dat votul doar în Camera Deputaților până în acest moment, urmează în Senat. În Senat votul nu este dat pentru referendumul de revizuire constituțională și nu există ni- cio limită de timp. PSD-ul a spus că va supune acest aspect la vot în Senat numai după modificarea legii referendumului. Amânarea de la ora actuală, declanșată de cele trei sesizării de la CCR, făcute două de către PNL și a treia de către USR și PNL, vizează această modificare a legii referendumului pentru că PSD susține că pe vechea lege nu se putea ajunge transparent la consultarea populată. Amânarea sine die a legii referendumului duce la amânarea votului pentru organizarea consultării populare pentru revizuirea Constituției.

- E legală această a treia sesizare a CCR?

- Au depus contestația în mod abuziv pentru că a făcut asta după ce a trecut termenul legal în care puteau contesta legea la CCR. Ei au transmis sesizarea în momentul în care pro- iectul de lege se afla la promulgare la președintele Iohannis.

- De ce credeți că PNL are această atitudine în condițiile în care în 2016, în prag de alegeri, au spus că susțin referendumul?

- Problema este că unii au acest comportament că una spun și alta fac. Nimeni nu și-a asumat pe față, la modul deschis, o atitudine împotriva acestei inițiative, dar au înțeles să practice amânarea procedurală la modul cel mai șmecheresc posibil astfel încât să nu poată fi acuzați că s-ar opune. Dar ei practică amânarea. Vreau să vă spun că totuși că PNL a avut un rol benefic și decisiv prin votul pe care l-a dat la Camera Deputaților, când a fost discutat proiectul de revizuire constituțională. Dar există diverse curente și la ei, diverse opțiuni și diverse puncte de vedere. Ei au contestat la CCR modificarea legii referendumului spunând că modificările sunt împotriva președintelui Iohannis și, vezi Doamne, textul nu e bun și ei nu vor altceva decât să aibă o lege a referendumului bună. Este o contestație, fiind a treia, perfect abuzivă și inutilă și noi considerăm că este îndreptată împotriva referendumului.

- Credeți că ei tergiversează și ca urmare a unor presiuni externe?

- Da.

- Puteți identifica de unde vin aceste presiuni?

- Eu cred că ele sunt vizibile, ele nu sunt secrete. Luările de cuvânt ale foarte multor ambasadori, ale unor reprezentanți ai Bruxellesului, fie acolo, fie aici, sunt foarte clare în sensul în care o astfel de inițiativă este văzută ca fiind nedemocratică sau antidemocratică, ca fiind populistă, a fost catalogată de unii chiar ca fiind fascistă. S-au spus toate stupiditățile, toate minciunile posibile despre acest demers. E în primul rând luare de poziție a președintelui Iohannis care ne-a acuzat. Președintele a omorât doi iepuri dintr-odată în momentul în care a ieșit în 2016 și ne-a catalogat ca fiind fundamentaliști religioși. În primul rând a făcut o catalogare clinică, psihiatrică. Fundamentalismul este o boală. În al doilea rând a făcut o catalogare sociologică și juridică totodată, acuzându-ne de radicalism. A încercat să sugereze că am fi și periculoși pentru ordinea de stat.

 

„Președintele nu discută cu noi pentru că nu facem parte din lumea bună”

- Evenimentul Zilei: Klaus Iohannis a spus de curând că nu există niciun motiv de grabă cu acest referendum, iar de-a lungul timpului a avut atitudini critice la adresa acestei inițiative. Vă explicați în vreun fel atitudinea agresivă a președintelui?

- Mihai Gheorghiu: Președintele Iohannis este principalul oponent al acestui referendum. Eu nu știu dacă președintele își exprimă propriile idei când face astfel de formulări sau îi sunt scrise de cineva. Dar, indiferent cum ar fi, această ieșire și această catalogare a fost extrem de gravă și rămâne gravă. Președintele nu și-a cerut nici până la ora actuală scuze pentru această afirmație.

- Înainte să facă aceste catalogări a avut vreo discuție cu dumneavoastră?

- Nu, domnul președinte nu discută cu noi. Discută numai cu o anumită parte a societății civile. Ca să reluăm o veche formulă iliesciană, discută cu o anumită parte a societății civile. Nu facem parte din lumea bună. Lumea bună e foarte riguros organizată, sedimentată și numele noastre nu se află acolo.

- Credeți că are vreo legătură cu doamna consilier prezidențial Sandra Pralong? (Sandra Pra- long este percepută ca o reprezentantă a curentului progresist, printre altele, având o atitudine critică referitoare la predarea religie în școli –n.r.)

- Eu cred că are o contribuție decisivă doamna Pralong, dar nu numai ea. Sunt foarte mulți cei care asumă acest progresism radical și care ne acuză că suntem antidemocrați, că luptăm împotriva drepturilor omu- lui ș.a.m.d.

- V-a propus vreodată acestă parte a societății civile, cea progresistă, să faceți o dezbatere pe tema referendumului?

- Nu, nu ne-au propus niciodată. Noi suntem deschiși la dezbateri, la dialog, dar ne lovim de o totală lipsă de respect din partea lor, ne lovim de o totală reacredință. Chiar și în aceste condiții, am fi dispuși să discutăm. Chiar și în condițiile în care asistăm la manipulare, la dezinformare și la minciună.

 

„Acest referendum este hârtia de turnesol a democrației românești”

- Evenimentul Zilei: Ce părere aveți de mitingul anunțat de PSD pentru susținerea familiei?

- Mihai Gheorghiu: PSD-ul nu o să facă niciun miting pentru că eu nu cred în seriozitatea acestei chestiuni. Cred că este genul de temă care este scoasă pe mass media ca să fie evaluat și cântărit. Își testează posibile teme de campanie și efectele lor. De câte ori nu a “amenințat” PSD- ul cu mitinguri?! Nu cred că e cazul acum. Pe de altă parte este dreptul constituțional al oricui să facă mitinguri. Noi respingem orice politizare a inițiativei noastre. Ea este complet echidistantă față de toate partidele politice. Noi ne dorim un singur lucru: ca dreptul la referendum al acestui popor și exercițiul de suveranitate pe care acest referendum îl presupune să aibă posibilitatea de a fi organizat în mod legal și transparent.

- Ce se întâmplă dacă îl vor amâna la infinit?

- Ne vom afla cu toții într-o situație foarte gravă. Acest referendum este hârtia de turnesol a democrației românești. Dacă trei milioane de cetățeni ai acestei țări au semnat în cunoștință de cauză un anumit lucru, cer în mod constituțional organizarea acestui referendum și sunt refuzați atunci înseamnă că sistemul democratic românesc nu are nicio valoare. Acest popor trebuie lăsat să decidă măcar acest lucru: dacă definiția constituțională a căsătorie poate să rămâna aceea pe care el o cunoaște și o trăiește.

- Și totuși proiectul pare blocat în Parlament ...

- Nu este încă blocat. Vom vedea ce se întâmplă în luna aprilie și cu această sesizare la CCR, dacă ea rămâne valabilă. Am primit și primim pe diverse canale informația că membrii PNL semnatari ai acestei sesizări și-ar fi retras semnăturile, deci sesizarea nu mai este valabilă. În cazul acesta intrăm pe scenariul în care proiectul de modificare a legii referendumului va fi promulgat la președinte. El se află la promulgare, după ce a fost votat a doua oară de Parlament, și președintele este obligat să îl semneze în termen de 10 zile după ce se lămurește problema cu sesizarea de al CCR. După ce președintele semnează modificările la legea referendumului ne îndreptăm, conform promisiunilor din spațiul public, spre votul din Senat pe legea de reviziure a Constituției, unde va fi un vot foarte greu pentru că trebuie o majoritate calificată, adică două treimi din senatori. Practic va trebuie creată o largă majoritate în Senat pentru a trece legea de revizuire a Constituției în urma căreia să se organizeze Referendumul.

- Aveți semnale că este condiționată de ceva formarea acestei largi majorități?

- Da, este vorba de un lucru foarte simplu și foarte grav. Este vorba de un troc. Există presiuni în sensul următor: referendumul poate să aibă loc numai dacă există promisiunea fermă că va fi legiferat parteneriatul civil. Asta mi se pare profund imoral și ilegitim. Adică adică milioane de oameni nu se pot duce la referendum decât cu condiția că o anumită cerere, a unei anumite minorități, care poate fi oricare, să fie satisfăcută. Asta înseamnă că tot ceea ce au construit trei milioane de români prin semnătura lor este ținut în șah și pe o balanță de câțiva activiști. Așa ceva este ilegitim și imoral. Problema legiferării parteneriatului civil este o altă problemă, este una care ține de Parlament și ea nu poate fi pusă în acest coș.

 

„Demersul nostru nu este împotriva cuiva”

- Evenimentul Zilei: Demersul dumneavoastră este interpretat în anumite medii ca unul îndreptat împotriva minorităților sexuale.

- Mihai Gheorghiu: Demersul nostru nu este unul împotriva cuiva, împotriva drepturilor sau nici măcar împotriva drepturilor de viață al unora, pe care refuzăm să îl comentăm sau să îl judecăm. Este un demers menit să apere, pur și simplu, o graniță, să apere un loc și acest loc este casa noastră.

- Totuși această reglementare le-ar restrânge niște drepturi sau, mai bine zis, șansa de a le avea în viitor.

- Restrângerea unor drepturi care nu există nu este restrângerea unor drepturi. Este ca și cum am vorbi despre calitățile apei și am spune: „Dar are o mare problemă acest lichid. Stinge focul”. Domne, discutăm despre apă, acestea sunt proprietățile acestui lichid. Este un mod foarte viclean de recurge la sofisme și ar fii adevărat dacă cineva s-ar întoarce și ar încerca reintroducerea celebrului articol 200 din Codul Penal, care incrimina homosexualitatea. Dar nu este în intenția nimănui aceast lucru și nu discutăm despre acest lucru.

 

„Libertatea totală există doar în anarhie”

- Evenimentul Zilei: Sunteți acuzați că sunteți retrograzi și că prin acest referendum încercați să îngrădiți libertatea minorităților sexuale.

- Mihai Gheorghiu: Din păcate ne aflăm într-o epocă în care ignoranța face casă foarte bună cu manipularea. Noi înșine suntem supuși unui blocaj mediatic total. Am fost doar de două sau trei ori invitați la emisiuni în formule destul de dezavantajoase. Practic discursul nostru nu ajungem la marea parte a poporului român pentru că aparțiile noastre la televizor, spre exemplu, sunt supuse unui embargou. Aceste lucru ne arată care este vectorul pe care mass media mainstream vrea să îl urmeze și îl urmează.

- De unde vine această ignoranță? Credeți că este mai ușor pentru oameni să se abandoneze în această idee a libertății totale decât să analizeze care sunt urmările?

- Nu există libertate totală decât în anarhie. Societățile sunt construite pe legi morale și pe tabuuri. Societatea omenească, din punct de vedere antropologic discut acum, s-a consti- tuit, s-a construit în mii și mii de ani pe tabuuri, pe legi morale, pe norme, care asigurat existența fizică și mentală. Noi discutăm aici despre o definiție a unui instituții și anume a căsătoriei. Căsătoria este o instițuție umană existentă de mii și mii de ani și care înseamnă exact această tensiune, acest raport, această uniune, această bipolaritate, aceasta complementaritate dintre un bărbat și o femeie. Tensiune mă refer în sensul frumos al cuvântului. Acest raport are propriile legi, are propria lui consistență umană, morală, socială, economică și juridică. Ea nu poate fi schimbată. Nu putem spune că cercul este pătrat. Cei care doresc să își afirme sau să afirme alte valori, alte orizionturi o pot face, dar nu schimbând sensul unor alte realități.