Foarte puțin a lipsit ca Traian Băsescu să rateze fotoliul de parlamentar european. Estimările din 26 mai, ziua alegerilor, așezau PMP, partidul din partea căruia a candidat fostul președinte, sub cele 5%, pragul necesar partidelor.

Către seară, însă, situația a început să se coloreze în roz, rezultatele exit-poll de la ora 21.00 au așezat partidul la 5,2%, iar numărătoarea finală, la 5,7%. Astfel, Traian Băsescu a ajuns europarlamentar.

Doar trei zile mai târziu, adică miercuri 29 mai, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității(CNSAS) a sesizat Curtea de Apel București cu o cerere de constatare a calității lui Traian Băsescu de lucrător/colaborator al Securității. Sesizarea a venit ca urmare a deciziei din 9 mai, în plină campanie electorală, a Colegiul CNSAS. La acea dată, membrii Colegiului au dispus trimiterea către secția de contencios a Curții de Apel București o acțiune pentru a fi stabilit dacă fostul președinte Traian Băsescu a fost sau nu colaborator al Securității.

În comunicatul către presă al CNSAS nu apărea numele presupusului colaborator, dar deducțiile confirmate de surse din cadrul instituției l-au indicat clar pe fostul președinte. Important de subliniat, Traian Băsescu mai fusese verificat de cinci ori, în 2002, 2004, 2006, 2009 și 2013. Concluziile tuturor acestor verificări au fost că nu i se poate imputa nimic. Desigur, aceasta în baza documentelor aflate în arhiva instituției.

Fac precizarea, pentru că în baza multor alte documente era limpede că Traian Băsescu avusese încă din tinerețe raporturi de colaborare cu Organele. Este suficient să amintesc aici doar de prezența numelui său în „Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate” (nr. crt. 19), sau în „Registrul Jurnal pentru evidența rețelei informative din județul Constanța” (nr.crt. 17592), în ambele registre, menționat drept „colaborator”.

În toate ocaziile în care a fost acuzat în baza acestor documente, Traian Băsescu s-a apărat cu succes, invocând, fie prin avocați, în fața judecătorilor, fie prin adresare publică, faptul că documentele respective nu pot proba în niciun fel, la modul direct, o colaborare cu fosta Securitate.

Mai mult, în niciun caz nu pot dovedi că fostul președinte al țării s-ar face vinovat de a fi fost „colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică”, adică să fi desfășurat în legătură cu Securitatea activități care să fi adus atingere drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.

Mai pe românește, nu s-a putut dovedi nicio turnătorie comisă, cu atât mai puțin, vreuna care să fi făcut un rău cuiva. Iar asta nu o spun eu, ci a spus-o CNSAS în cinci rânduri. În baza celor cinci adeverințe eliberate de CNSAS, Traian Băsescu a putut ajunge președinte al României, ca să nu mai enumăr celelalte funcții și demnități ocupate.

Așadar, până în ziua de 9 mai, în baza surselor documentare pe care le deține sau la care are acces, cele aflate în arhivele serviciilor de informații, CNSAS ne-a spus că Traian Băsescu nu a făcut „poliție politică”, deci poate ocupa orice demnitate sau funcție la care ar aspira și care presupune această condiție.

Din 9 mai, același CNSAS ne spune, în baza acelorași surse documentare din același arhive ca și până acum, că Traian Băsescu ar fi fost un turnător de groază care, recrutat ca informator încă din timpul studenției la Institutul de Marină, sub numele conspirativ „Petrov”, a comis în cârdășie cu Securitatea acte de „poliție politică” în toată regula. Mai exact, că ar fi dat note informative din categoria celor care ar fi adus „atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, așa cum sună prevederile Legii 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică.

Așadar, este foarte probabil ca potrivit legii, Curtea de Apel București să-l pună pe Traian Băsescu în situația de a răspunde legal pentru faptul că a fost informator și că notele sale olografe au făcut rău unor oameni. Consecințele pentru Traian Băsescu ar fi unele foarte serioase.

Dar, de ce acum? Cum se face că documente care par a fi decisive în privința stabilirii caracterului colaborării lui Traian Băsescu cu securitatea apar abia acum, la a șasea verificare? Păi, să vedem! Odată intrat în pâine la Parlamentul European, Traian Băsescu se poate transforma într-un pericol major pentru păpușarii de acolo, pentru cei care conduc destinele a sute de milioane de cetățeni europeni, fără ca cineva să poată preciza în termenii democratici cum au ajuns să exercite o asemenea putere nemăsurată și necenzurată de nimeni.

Prin firea pe care o are și prin faptul că este un as în materie de Uniune Europeană și instituțiile acesteia, până în cele mai fine cute ale măruntaielor organizării și funcționării lor, Traian Băsescu poate deveni un lider informal al Parlamentului European, în stare să dea peste cap multe dintre jocurile murdare care se fac la acel nivel în detrimentul statelor ținute în debaraua continentală.

Dacă în calitate de președinte al României, Traian Băsescu s-a bucurat de sprijin european dincolo de limitele uzanțelor diplomatice, ale legislației internaționale care reglementează raporturile dintre state, ba chiar și în ciuda regulilor bunului simț elementar, noua sa calitate, aceea de europarlamentar, este în măsură să-i pună serios pe jar Comandamentul Europei.

În cazul în care va fi găsit vinovat de instanță pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri, Traian Băsescu se va afla sub adăpostul imunității prevăzută în Protocolul 7 al Tratatului UE, care prevede că parlamentarii europeni beneficiază de imunitățile recunoscute membrilor parlamentelor propriilor țări. Este adevărat, această imunitate poate fi ridicată prin vot, în Plenul Parlamentului European.

Puțin probabil, din cauze ce țin de complicațiile procedurale și de durata lor. În ambele situații, europarlamentarul Traian Băsescu va putea fi însă contracarat. În prima, prin aruncarea în derizoriu a oricăror spuse ale sale, oricât de solide: „Cine ne dă lecții de democrație în Europa, un informator al Securității lui Nicolae Ceaușescu?”

În a doua, prin ridicarea imunității, cu tot ceea ce ar urma. După ce gauleiterii continentului ni l-au ținut pe Traian Băsescu de bun pentru România, acum îl declară inapt consumului la export pe motiv că este compromis! Din păcate, manopera este una făcută la comandă, cu mână de lucru românească.

Principalul scop pentru care CNSAS a scos, la a șasea încercare, o serie de documente care par fatale, este acela de a-l termina pe Traian Băsescu în calitate de europarlamentar, pentru că în țară, el nu mai contează decât ca personaj care ține mai mult de istorie, decât de prezent.