V-a luat valul dublei mascarade Dragnea-Mazăre? Trageți aer în piept, săriți-l și deschideți ochii! Altfel vă trage în piept iar istoria făcută de alții. În rândurile următoare, așadar, câteva considerații despre confluențele europene de la Hermannstadt. Nu, nu-i (prea) târziu.

„Sibiul este deja amintire… Ștabii europeni perindați prin burgul de baștină al președintelui Klaus Werner Iohannis neau transmis bezele cu sâc-sâc, au călcat țanțoș pe covorul roșu, asemenea starletelor de cinema și ne-au aruncat în silă niște șiraguri de mărgele de sticlă. Unul singur, premierul olandez Mark Rutte, a schimbat ruta amabilităților de protocol, insultându-ne grosolan: «Când vă veți conforma tuturor regulilor - statul de drept, democrația -, mai discutăm. Nu mergeți în direcția corectă în acest moment». Așa ne-a suduit batavul, supărat probabil că papuașii moldo-valahi încă mai țin la niscaiva obiective economicostrategice, în loc să le înstrăineze pe daiboj onorabililor investitori occidentali”.

 Comentariul de mai sus îi aparține avocatului și publicistului Marian Nazat, cunoscut pentru reticența și suspiciunea fățișe puse între Europa lor, a vesticilor, și Europa noastră, a perifericilor, niciodată egale. E, până la urmă, unul dintre puținii bărbați ai României care are curajul să-și exprime opinia răspicat (și dezinteresat politic), fără a-și mai destrăma cuvintele în zorzoane și acolade învăluitoare răsuflate. Îi place să lustruiască fraza, s-o privească, scriitoricește, prin lentila creației dichisite - e drept -, dar o face atât de convins în revolta lui încât seduce necondiționat.

Uitați cum îl urechează pe olandezul zburător Mark, al cărui mesaj încearcă să-l așeze în tipare populare: „«Acceptați în genunchi toate regulile noastre și a voastră-i pajiștea cu verdeață de apoi!». Obrăznicia ipochimenului n-a fost o scăpare, să nu fim mai naivi decât s-ar cuveni - ne avertizează Nazat. Dimpotrivă, cineva trebuia să ne spună, brutal și insolent, ca oricărui argat îndărătnic și calic, că stăpânii sunt nemulțumiți. Între discursurile de rumeguș, strecurate printre sarmale, mămăliguță, papanași și licori parfumate, sudalma oficialului din țara de jos a cam trecut neobservată. Mamelucul de la Cotroceni a zâmbit nătâng, urmânduși pas cu pas agenda personală, scrisă de alții, iar guvernanții au tăcut mâlc, să nu care cumva să le strice musafirilor siesta. Ploconire și înjosire, iată reperele veșnice ale politicii externe românești, așa încât de ce ne-am mira că toți netrebnicii de aiurea ne tratează ca pe niște primitivi ieșiți din Muzeul Antipa…”.

Tristă concluzie. Totuși, cum vi se pare? Poate greșește, poate nu, dar modul în care o face m-a convins (de această dată) să-i aloc cea mai mare parte a spațiului meu de exprimare. De ce? Pentru că merită. Hai să mai gândim și altfel, ce Dumnezeu!

În continuare, Nazat aduce vorba despre ce-l interesa de fapt: Declarația de la Sibiu. Pe care o face praf! „Hârtia cu pricina este de-o stupiditate zguduitoare, amintind de documentele programatice ale răposatului partid comunist. Zău că nu e nicio diferență, parcă le-ar fi clocit aceeași minte, o risipă de banalități, de sloganuri taman bune să gâdile la lingurică gloata consumatoare de democrație gata preparată în bucătăriile suprastatale. Declarația iscălită pe plaiul mioritic conține gogomănii cu ghiotura, în tonul actualei corectitudini politice, un decalog demn de politrucii cooperativizării”.

 Pentru a ne convinge, avocatul pledează organizat în zece puncte. Le redau integral:

1.Așadar, „vom apăra o singură Europă - de la est la vest și de la nord la sud”.

Ptiu, drace, na că sunt mai multe Ieurope, iar eu, netotul, habar n-aveam! Dar cum s-o identific pe cea pe care, iată, sunt obligat să o apăr? Ni se va da și un ghid ca să o recunoaștem, să nu greșim, păcatele mele ! Ca element ajutător ar fi „Cortina de fier” de altădată, bâjbâi ignorant, că tot ei au croit-o la sfârșitul Ultimului Război Mondial. Angajamentul de pe urmă – „Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra intereselor noastre colective” – are un haz nebun. Apropo, împărțirea Europei pe viteze nu-i un fel de diviziune?

2. „Vom rămâne uniți, la bine și la rău.”

Putem să ne sărutăm soția/ soțul? Isaiia dănțuiește, scălâmbăindu-se în hohote… „Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, gluma se îngroașă. Rețineți, dară, pluralul, ne vom, ce credeați ? Nu se permit opiniile personale în răspăr cu majoritatea, disidențele și deviaționiștii. Trăiască unanimitatea strâns unită în jurul junckerilor!

3 „Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultândune unii pe ceilalți, într-un spirit de înțelegere și respect”.

Le-om căuta împreună, dar cei care vor decide vor fi numai unii, că nu ne-am ramolit într-atât încât să ne imaginăm că în „lumea asta digital de inteligentă”[2] ar domni egalitatea.

4„Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept”.

Mereu ale voastre, niciodată ale noastre, măcar nu vă mai ascundeți după ipocrizii grețoase, ca de atâtea ori ! Ați devenit prea puternici și de aceea vă permiteți exercițiul de sinceritate!

5 „Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult.”

Și cine va considera care e lucrul acela care contează cel mai mult? Că mă îndoiesc că se vor organiza plebiscituri… „Vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre”… Chiar nu v-ați săturat de atâta ridicol? „Speranțele tuturor cetățenilor europeni”… Mi s-a strepezit limba, bila a luat-o razna, opriți-vă, încetați diareea propagandistică, pute al dracu’! Spre deosebire de mulți dintre voi, noi am cunoscut și experiența comunistă, așa încât suntem sătui de clișeele scabroase!

6.„Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii (…)”

Echitatea… cum o arăta himera cu care ni se împuie mintea dintotdeauna? „Vom reduce întro mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.” Haida-de, miroase rău a demagogie roșie, vă credeam mai inteligenți, mai inventivi! Și societatea socialistă multilateral dezvoltată cocoțase tot omul în buricul amplului șantier de reconstrucție socială și politică…

7.„Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem”.

Brrr, omenirea s-a prăbușit ori de câte ori ambițiile s-au inflamat, cerând mijloace pe măsură care să le satisfacă paranoic. Eheee, amintiți-vă de ambițiile lui Hitler! Și el cerea mijloacele potrivite ca să-și „realizeze obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile”, proiectele umanitare!

8.„Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni”.

Învățându-i Coranul, nu? Ideală ar fi o rezervație pe modelul american, un exemplu de protejare a generațiilor de indieni. Căci în perspectiva deloc îndepărtată, europenii vor fi minoritari acasă la ei, Allah să ne ajute!

9.„Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali”.

Politica prezervativelor sociale e o altă vorbă aruncată-n vânt. Ce siguranță să ofere noul sclavagism corporatist? Scutiți-ne de minciunile astea, mă sperie întrecerea între lideri, lupta lor pentru întâietate planetară! Și cum să fie o putere pașnică, fățarnicilor?

10.„Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.”

Bla, bla… Un pahar cu apă și o pastilă anti-greață, vă rog! Într-adevăr, „e absurd să combați demagogia!” (Vasili Grossman, Viață și destin)