Sibiu. Molcomi și fuduli ca ardelenii, sibienii sunt copleșiți de importanța pe care o are orașul lor în aceste zile în Europa: aici s-au adunat toți liderii uniunii, cei care dau ora exactă, care arată direcția spre care vor mărșălui popoarele de pe Bătrânul Continent în următorii ani.

Suprapus peste campania pentru euroalegeri, evenimentul i-a transformat pe mai marii Europei în agenți electorali pentru oamenii lor, cei care aspiră că vor prelua butoanele puterii la principalele instituții europene. Desigur, sibienii nu sunt, la fel ca majoritatea românilor, interesați de aceste aspecte, deoarece știu că „sunt prea mici pentru un război atât de mare”, însă există un aspect care le dă satisfacție: în Sibiu, în aceste zile, ajung sume impresionante de bani: la hoteluri, restaurante, magazine, obiective turistice. Pe lângă armata de funcționari și demnitari care a descins acolo, sunt și foarte mulți turiști în această perioadă. Eternii japonezi care fotografi ază tot ce prind, nu știu probabil, că, la rândul lor, sunt strict monitorizați de sistemul de supraveghere, de Big-Brotherul guvernului.

Pe rețelele de socializare, în special Twitter, unde sunt activi oficialii europeni, președintele Klaus Iohannis este marcat cu haștag în tweeturile liderilor europeni care au anunțat că participă la summit.

Președintele a redevenit, începând de marți, primul gospodar al Sibiului: s-a dus personal să inspecteze mersul lucrărilor. Hotelul Hilton din Dumbrava Sibiului a fost complet renovat deoarece aici vor sta toți înalții oficiali.

Repetiții pe timp de noapte

Marți seara, în Piața Mare, Junii Sibiului terminaseră repetițiile la dans și s-au retras cu chiuituri în noapte. Au rămas grupuri mari de bărbați, apoi a apărut și președintele. Fiecare i-a raportat că totul este sub control. Pentru ei nu era o noutate: pe vremea când era primar, Iohannis obișnuia să descindă, din senin, pe șantiere. Oamenii au încercat să ghicească dacă președintele are emoții sau îngrijorări, însă pe chipul lui nu a apărut nici zâmbet, nici încrâncenare. Semn bun, zic oamenii.

Ieri dimineață, orașul părea gol. Cum și elevii și studenții au primit o minivacanță, nimeni nu se grăbea nicăieri. Orașul era curat, aerisit, rarefiat. Sutele de jurnaliști străini erau preocupați de locurile unde săși amplaseze camerele și aparatele de fotografiat. Nu existau niciun fel de restricții, s-au creat culoare marcate cu benzi, dar nu făcea nimeni caz dacă intrai în zone interzise. Doar în zona unde are loc un eveniment gastronomic se montau ceaunele imense și se învârteau polonice uriașe. Acolo era și Tavi Isăilă, omul care se mândrește că a replantat Europa cu viță altoită după epidemia de filoxeră din secolul XIX.

Desigur, s-au luat măsuri de securitate. De exemplu, pe culoarul aeroport-Sibiu au fost sudate toate canalele. Dar liderii europeni nu vor da nas în nas pe aeroport cu soldatul care are mitraliera la piept, așa cum se întâmplă la Bruxelles.

Și Podul Minciunilor din Sibiu a fost curățat, dar localnicii râd și spun că nu cred că liderii europeni se vor îngrămădi pe el. În jurul acestuia circulă mai multe legende, toate cu aceeași morală: cine minte și trece pe acest pod pățește ceva.

Tot ieri se făceau ultimele retușuri. Pe drumul Câineni-Sibiu se trasau marcaje pe șosea și se strângeau gunoaiele. Cu cât se apropia ora aterizării oficialilor, creștea agitația și nervozitatea.

Opt state vor revoluție cu un sfert din bugetul UE

Reuniunile la acest nivel sunt, de regulă, perturbate de activiștii de mediu. De această dată, opt state membre cer o revoluție anti schimbări climatice și au lansat o iniţiativă pentru introducerea unor standarde mai stricte pentru protejarea climei. Este vorba despre Franţa, Belgia, Luxemburg, Olanda, Suedia, Danemarca, Portugalia şi Spania care cer ca Uniunea Europeană să fixeze obiectivul opririi totale a emisiilor poluante până cel târziu în 2050. Iniţiativa este susţinută şi de peste 200 de primari din oraşe europene. Se propune, ca pentru acest proiect, să fie alocat 25 la sută din bugetul uniunii.

Președintele Consiliului European Donald Tusk vrea ca prin Summitul de la Sibiu, statele membre să să adopte o Declarație pentru a transmite un mesaj de unitate și de încredere și se va elabora Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024, aceasta urmând să fie adoptată la Consiliul European din iunie.

Cele cinci direcții

Publicația Forbes scrie despre Summit-ul „Viitorul Europei” de la Sibiu că a fost anunțat, pentru prima dată, de președintele CE, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii Europene din 2017, conceput ca o modalitate pentru UE de a-și stabili principalele priorități la scurt timp după plecarea Regatului Unit. „Marea Britanie a fost văzută ca o frână a progresului UE în multe domenii, iar summitul a fost menit să evalueze noi posibilități deschise de absența acestui stat”, notează Forbes.

În 2017, Comisia Europeană a propus cinci scenarii de viitor, care au fost supuse dezbaterii publice, iar rezultatele vor fi dezbătute de liderii europeni.

Prima direcție vizează menţinerea cursului actual, care înseamnă consolidarea pieței unice, crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții masive în infrastrucura digitală, energetică și de transport.

A doua variantă ar fi accentul exclusiv pe piața unică, ceea ce ar însemna că acest aspect este primordial, iar politicile referitoare la migrație, securitate și apărare devin secundare.

A treia variantă, susținută puternic de președintele Emmanuel Macron este Europa cu mai multe viteze. Asta înseamnă că statele avansate nu mai sunt dispuse să aștepte după celelalte. Susținătorii acestei teorii spun că asta se întâmplă și acum: nu toate statele sunt în zona Euro sau în Spațiul Schengen. „Dacă am fi aşteptat mereu pe toată lumea, mă iertaţi că vă spun, dar n-am fi ajuns unde suntem azi”, declara președintele francez.

O altă variantă se referă la eficiență, chiar dacă se face mai puțin.

Ultimul scenariu este îndemnul: Mult mai mult, împreună! Însă, asta înseamnă mai puțină putere de decizie pentru statele membre și mai multă pentru instituțiile de la Bruxelles.

Diurnă mică

Prețurile la cazare în Sibiu au explodat în preajma Summitului de la Sibiu, iar acest lucru îi ustură la buzunare chiar și pe cei aproximativ 500 de oameni ai legii trimiși, din alte județe, să vegheze la liniștea participanților la eveniment. Unii sindicaliști, precum Bogdan Bănică, vicepreședintele Sindicatului (SNPR) Decus, susțin că polițiștii au avut surpriza să constate că diurna alocată de MAI nu acoperă costul de cazare.

El spunea că polițiștii detașați pentru a asigura ordinea publică la Summit plătesc 1.000 de lei o noapte, fiind cazați câte 4 în cameră, în condițiile în care au primit diurne de 250 de lei/zi. Conducerea Poliției Române susține că cele spuse de sindicalist sunt aberații, iar cazarea poliţiştilor s-a realizat cu respectarea prevederilor legale şi cu încadrarea în suma alocată.

„Fiecare poliţist a primit drepturile financiare cuvenite, respectiv 250 lei/zi (230 de lei – alocaţie de cazare; 20 de lei – indemnizaţie de delegare) (…) iar cheltuirea banilor pentru cazare, în limita acestei sume, nu trebuie justificată prin documente”, susține conducerea IGPR.

Per total sunt 804 polițiști, din Sibiu și din țară, care execută misiuni la Summit. Dintre polițiști, 180 sunt cazați la Centrul Chinologic al IGPR și ceilalți 624 - în pensiuni/locații turistice din zonă, unde cazarea costă circa 200 lei/zi - inclusiv 3 mese -, încadrându- se în limita diurnei legale, susține SNPPC.

Armata europeană, noi nervi pentru Trump

Se vehiculează tot mai mult ideea înființării unei Armate europene, care ar fi o dorință mai veche a actualului șef al Executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, dar și al cuplului Merkel-Macron. Și această temă ar putea intra în dezbaterea summit-ului.

Fostul președinte Traian Băsescu spune că sigur se va întâmpla asta: „Pot să vă dau în scris: Comisia Europeană, la Sibiu, va lansa o nouă idee, că ăsta este stilul Bruxelles pe care îl cunosc foarte bine, am fost 10 ani în Consiliul European şi m-aş mira dacă la Sibiu nu vom afla că ne apucăm să ne facem armată europeană, o armată europeană care este lipsită de Marea Britanie, o armată europeană care se suprapune pe armatele NATO, pentru că 22 de state membre UE sunt şi state membre NATO”.

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, într-un interviu pentru Adevărul live că nu trebuie abandonat proiectul NATO. „Pentru că, în primul rând, NATO nu a fost pălăria pentru asigurarea apărării comune în faţa ameninţărilor din diferite zone, pentru europeni vorbind de Rusia sau de Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece. Dar NATO a fost şi un spaţiu de garantare a apartenenţei tuturor acestor state la lumea liberă. Şi pentru noi acesta este un element fundamental. Cred că NATO ar trebui să continue să existe cu o contribuţie echitabilă a tuturor. Trump are dreptate că NATO este aproape exclusiv lăsat pe cârca americanilor, are nişte costuri uriaşe şi ţări care au capacitate economică mai mare să susţină cheltuielile NATO nu au făcut-o. Noi, ca ţară mult mai mică şi mai săracă decât ţările din vestul Europei, am consimţit să cheltuim 2% din PIB pentru dotare, înzestrare în timp ce alte ţări au cheltuit 1%, având un PIB mult mai mare decât al nostru. Deci eu cred că ar trebui mai degrabă întărit NATO şi, sigur, dacă există anumite nevoi complementare, putem să le suplinim. Dar crearea armatei europene este după părerea mea un instrument prin care să fie ajutată industria de apărare europeană”, a afirmat Tăriceanu.

Iohannis trage spuza summitului pe turta lui

Summitul de la Sibiu are și o latură pragmatică, în special pentru popularii europeni, familie din care face parte și PNL, partidul președintelui. Ieri, Iohannis a participat la şedinţa Biroului Executiv al PNL, împreună cu preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii de municipii. Au mai participat preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz White.

Apoi, Iohannis a participat, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker, la dezbaterea „Dialogul cetăţenesc”, eveniment organizat de Comisia Europeană la Centrul Ion Besoiu din Sibiu.

Cancelarul Angela Merkel a avut o întâlnire neoficială cu conducerea Forumului Democrat German din România. Astăzi, liderii europeni se întâlnesc la 12.30 la Primăria Sibiu. Are loc schimbul tradițional de opinii cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, urmat de o fotografie de familie în Piața Mare. Apoi, la Palatul Brukenthal are loc un prânz de lucru. Pentru sesiunea de lucru liderii se vor întoarce la primăria Sibiului. În jurul orei 18.00 se vor încheia lucrările summitului.

Două doamne și amândouă lipsă

De la eveniment lipsesc două doamne ale politicii: premierul Theresa May și premierul Viorica Dăncilă. May, deoarece este cu un picior în afara Uniunii, iar Dăncilă, deși este președinte al Consiliului UE, nu a fost invitată de Iohannis. Prin urmare, vor participa 32 de demnitari, șefi de stat și de guvern. Marea Britanie ar putea fi reprezentată la un alt nivel, mai jos, susține publicația Independent.

În ceea ce o privește pe Viorica Dăncilă, președintele a spus că nu el a făcut invitațiile, ci președintele Consiliului European, Donald Tusk, că fiecare stat membru are un singur reprezentant, „Nu va exista nicio invitație dintr-un motiv foarte simplu. Noi aici ne întâlnim în format de CE. În CE fiecare stat are un singur reprezentant. Reprezentantul României în CE este președintele României, adică eu”, a spus Iohannis.

Ieri, premierul Viorica Dăncilă a declarat că îi va solicita preşedintelui Klaus Iohannis ca în cadrul Summitului de la Sibiu să ceară aderarea României la Spaţiul Schengen şi încetarea MCV.

Președintele Klaus Iohannis va întâmpina fiecare invitat în Piața Mare. Ce tățenii pot asista la acest moment din spatele gardurilor amplsate pe traseu, dar numai după ce trec de filtrele de securitate amplasate în jurul centrului istoric al Sibiului.

Meniu de lideri

Oficialii europeni au parte de un meniu bogat, dar nu axat neapărat pe mâncăruri tradiționale.

Servirea se face în veselă de ceramică, farfurii, platouri, chaffing-uri, tacâmuri inox, boluri sticlă/ceramică, coșuleț de pâine, față de masă de bumbac, servețele de hârtie. Personalul folosit pentru servire poartă uniformă și ecuson cu numele și prenumele, pentru o identificare ușoară.

Aperitive: Platou cu brânzeturi tradiționale românești (caș dulce, telemea oi, cașcaval Dobrogea, cașcaval afumat, urdă, telemea vacă); Mule de pasăre în aspic; Frigărui de mozzarella cu struguri albi și roșii; Somon marinat cu măsline verzi; Piept de rață afumat pe portocală; Terină de caprioară; Canapele de castraveți verzi cu pastă de somon picant; Mini frigărui cu gambas; Roșii cherry; Calamari picanți; Ruladă din mușchi de vită cu prune uscate.

Fel principal: File de somon cu sos de lamâie; Mușchi de vită Wellington Medalion de caprioară; Sărmăluțe în foi de viță cu smântână; Șalău pe lime;

Salate: Salată Cezar; Salată de ciuperci cu chimen; Salată Waldorf; Garnituri: Cartofi copți; Rulou de vinete cu legume; Orez salbatic; Mini chifle albe și negre;

Mini prăjituri asortate

Fructe asortate

Băuturi: Apă plată, apă minerală, Santal, Cola, Fanta, Sprite Cafea filtru /ceai (zahăr, lapte, lămâie) Vin alb/ Vin roșu/ Vin spumant (doar la meniurile propuse pentru cină)

Organizatorii au și meniuri pentru lacto vegetarieni, de exemplu Mille feuille de legume la grătar cu mascarpone sau Cremă de vinete și marmeladă de roșii uscate la soare servită cu roșii cherry coapte.