Asociația „Inițiativa pentru justiției”, înființată de procurorii Lia Sorin Marian, Marcu Ionuț și Pîrlog Bogdan-Ciprian, a atacat-o, miercuri, pe judecătoarea Dana Gîrbovan, după condamnarea activității procurorului general Augustin Lazăr.

Asociația o acuză pe Dana Gîrbovan că a încălcat Codul Deontologic al magistraților, criticând public activitatea procurorului general Augustin Lazăr.

Comunicatul Asociației arată că „În situația dlui Augustin Lazăr au fost aproape 23 de milioane de cetățeni români, care și-au dus existența cotidiană în cadrul statului comunist, conformându-se regulilor regimului.”

Comunicatul integral al Asociației „Inițiativa pentru justiție”:

În data de 08 aprilie 2019, judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta asociației „Uniunea Națională a Judecătorilor din România” (UNJR), dar care de ani de zile reprezintă alte interese decât cele judecătorilor, a publicat pe pagina de internet http://www.romaniacurata.ro aparținând unui ONG cu preocupări din zona politicilor publice la fel de pretențios intitulat „Societatea Academică din România”, precum și pe pagina proprie de facebook un nou atac din seria celor îndreptate împotriva procurorilor.

Textul a fost preluat cu titluri bombastice de o parte a presei on-line specializate în manipulare: Gârbovan a pus tunurile pe Lazăr: „Actualul Procuror General este cel care a vegheat ca unul din puţinii dizidenți să nu părăsească temnițele comuniste” (https://evz.ro), Dana Gîrbovan îl pune la punct pe Augustin Lazăr (https://www.cotidianul.ro), S-a transmis cel mai important mesaj pentru demiterea lui Lazăr – e Finalul! (https://ro.sputnik.md) etc.

Doamna judecător își începe perorația de pe pagina „Societății Academice Române” într-un mod ce se vrea oximoronic și sentențios: „Tacerea procurorilor in scandalul implicarii Procurorului General Augustin Lazar in aparatul de represiune anti-comunista este asurzitoare”.

În continuare, doamna judecător, care se pare ca nu înțelege rostul obligației de rezervă a magistraților, își precizează ținta secundară – „mai multe asociatii nou infiintate ale procurorilor”, care „isi revendica cu aplomb si energie apartenenta europeana, aratand ca apara valorile democratiei si ale statului de drept in Romania” – și își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că, deși de „aproape două săptămâni in spatiul public au aparut date despre participarea Procurorului General Augustin Lazar la represiunea dizidentei anti-comuniste din anii ‘80”, aceste asociații nu s-au manifestat public prin comunicate de presă.

Paradoxal, aceste „mai multe asociatii nou infiintate ale procurorilor” sunt fix două: Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ). Numărul acestor asociații poate părea unul mare pentru doamna Gîrbovan, mai ales prin raportare la numărul de membri pe care probabil că îi mai are asociația pe care o conduce și pe care a evitat în mod constant să îl dezvăluie (avem serioase rezerve că asociația ar mai întruni numărul minim legal de 3 membri).

Chiar dacă doamna judecător Gîrbovan consideră, fără a fi învestită a se pronunța asupra problemei, că documentele apărute în presă conțin „date despre participarea Procurorului General Augustin Lazar la represiunea dizidentei anti-comuniste din anii ‘80” pe baza cărora ajunge la concluzia, exprimată public și fără rezerve, că acesta „este cel care, in perioada comunista, a vegheat ca unul din putinii dizidenti din anii ‘80 sa nu paraseasca temnitele comuniste inainte de a-si ispasi si ultima zi de pedeapsa”, aceasta nu înseamnă că opiniile dumneaei reflectă adevărul și au caracter general obligatoriu.

Doamna Gîrbovan este, cel puțin până în prezent, singurul magistrat care a simțit nevoia să se implice în ceea ce ea însăși califică drept scandal, într-un mod de natură de a influența opinia publică fără pregătire juridică, cu privire la semnificația faptelor și moralitatea unui procuror aflat într-o procedură de selecție pentru cea mai înaltă funcție în Ministerul Public, printr-un discurs tendențios exprimat de la înălțimea funcției de judecător cu grad de curte de apel și beneficiind de o expunere mediatică ce, pentru un necunoscător, poate părea o confirmare a valorii ei profesionale.

Deși considerăm că este contraproductiv și consumator de timp ca Asociația „Inițiativa pentru Justiție” să răspundă unor persoane fizice care aberează pe probleme de justiție, din considerație pentru ce a reprezentat UNJR înainte ca doamna Dana Gîrbovan să confiște această asociație profesională, considerăm că este cazul să facem câteva precizări.

Unul din motivele pentru care AIJ a considerat că nu se impune să intervină până acum este acela că în prezent este în curs procedura de selecție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind necesar ca aceasta să se desfășoare în condiții de echitate față de toți candidații, fără acțiuni care ar putea fi interpretate ca partizanale și care ar putea influența sau ar putea crea impresia influențării factorilor de decizie. Prin urmare, nu e vorba de indiferență, cum susține doamna Gârbovan, ci de o decizie echilibrată și asumată.

De asemenea, rezerva noastră nu este nici expresia unei delimitări față de dl procuror general Augustin Lazăr, care se bucură în continuare de respectul nostru pentru mandatul extrem de dificil, indeplinit în condițiile ofensivei continue din ultimii 2 ani împotriva justiției, susținută din cele mai înalte poziții ale statului .

Dacă am trăi vremuri normale și am fi în situația unei selecții pe baze meritocratice, ne-am abține de la orice comentariu care ar putea fi înterpretat în favoarea unuia sau altuia dintre candidați. Din păcate, însă, nu trăim asemenea vremuri iar selecția, dacă luăm ca reper, de exemplu, felul în care a decurs în cazul propunerii pentru conducerea DNA, riscă să fie doar o parodie în urma căreia, absolut arbitrar, un politruc cu pretenții de technocrat va alege, după criterii netransparente, subiective și străine intereselor justiției, un personaj dispus să execute ordinele „stăpânirii”.

Din mesajul transmis de doamna judecător Gîrbovan rezultă că simplul fapt că un procuror și-a exercitat funcția în perioada comunistă, aplicând Codul penal din acea vreme, și îndeplinindu-și atribuțiile prevăzute de lege, semnifică „participarea sau sustinerea represiunii comuniste anti-romanesti”, ceea ce este profund injust.

În situația dlui Augustin Lazăr au fost aproape 23 de milioane de cetățeni români, care și-au dus existența cotidiană în cadrul statului comunist, conformându-se regulilor regimului.

Mai mult, la o verificare chiar superficială a dispozițiilor legale din acea perioadă, se poate constata că și atunci, ca și acum, judecătorul, iar nu procurorul decidea asupra liberarării condiționate, procurorul efectuând o simplă verificare, din punct de vedere tehnic, a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege – aspecte explicate suficient de clar în comunicatul domnului procuror general Augustin Lazăr, dar și în articolele unor jurnaliști de bună credință, asupra cărora nu este nevoie să mai insistăm, și din care rezultă caracterul tendențios al acuzațiilor care i se aduc. Faptul că dl procuror general Augustin Lazăr, a fost procuror și în timpul regimului communist este un element notoriu. Tot de notorietate este și faptul că dl. Lazăr nu a fost un opozant al regimului communist, de altfel domnia sa nici nu a pretins vreodată aceasta.

Subiectul expus de dna. Gârbovan și rostogolit forțat din zona presei aservite unor interese contrare statului de drept, pur și simplu nu există. Nu este necesară o reacție față de o avalanșă de minciuni și manipulări ieftine care au ca țintă un segment de populație cu o educație juridică deficitară.

Trebuie să remarcăm, în acest context și că momentul ales pentru declanșarea linșajului mediatic se situează în proximitatea sesizării instanței cu rechizitoriul ”dosarului revoluției”. Constatăm, de asemenea, cu profundă îngrijorare, disperarea cu care anumite persoane încearcă să scape cu orice preț de procurorul general în funcție.

În aceste condiții, considerăm că mesajul transmis de doamna judecător Gîrbovan nu doar că nu este conform cu art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, care interzice acestora exprimarea de păreri cu privire la probitatea morală a colegilor lor, dar și că, mai grav, dovedește o alăturare a acesteia la o campanie de presă, nefondată și murdară, susținută în vederea scoaterii din cursă a candidatului în funcție la postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Copreședinți,

Procuror, LIA Sorin Marian

Procuror, MARCU Ionuț

Procuror, PÎRLOG Bogdan-Ciprian