Astăzi, proiectul PSD privind repatrierea rezervei naţionale de aur ajunge astăzi la votul în Senat. În documentul, iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, este prevăzut ca Banca Naţională să aducă în ţară 91,5% din aurul depozitat în străinătate, respectiv peste 55 de tone de aur.

Unul dintre argumentele invocate pentru acest proiect este că, de 10 ani România ţine o mare parte din aur în Banca Angliei şi nu primeşte dobândă, ba chiar plăteşte chirie pentru păstrare.

Așa cum a scris la începutul lunii martie Evz, proiectul de lege privind repatrierea rezervelor de aur pe care România le păstrează în Anglia, a inflamat clasa politică. Cei doi politicieni au propus modificarea şi completarea Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României. Senatorul Șerban Nicolae spune că acesta este un proiect pe care îl are și în cap și în scris din 2015, dar acum consideră că este cel mai bun moment deoarece stabilitatea economică permite asta. România păstrează în Banca Angliei 63 de tone de aur, iar la BNR mai sunt 40 de tone. Potrivit proiectului, 95% din cantitatea aflată în Anglia va fi adusă în țară.          

Senatorul social-democrat a explicat, pentru Evenimentul zilei, traseul acestei idei. „Am făcut expunerea de motive în 2015, dar atunci nu era momentul. Apoi, când a venit la putere guvernul Cioloș nici nu se punea în discuție. În 2017 mi-am amintit de proiect. De ce l-am făcut? Pentru că, în 2004 s-a constatat că raportul dintre dobânda primită și chirie a fost pe minus, adică plăteam mai mult decât câștigam. Aurul românesc nu a mai fost introdus în tranzacții, a devenit o marfă pe raft.

În expunerea de motive, inițiatorii explică scopurile care stau la baza proiectului. „În acest context, apreciem că se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe. Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale, se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează nici un fel de venituri ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod, necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, arată Liviu Dragnea și Șerban Nicolae.

În urma criticilor apărute cu privire la această mutare, la finalul lunii februarie, PSD a postat un mesaj pe pagina de Facebook în care dă exemplu de state care și-au repatriat rezerva de aur, menționând că România urmează direcția altor țări europene.  

„La fel ca multe alte țări europene, România vrea să își repatrieze rezerva de aur.

Despre proiectul de lege promovat de președintele PSD, Liviu Dragnea, privind repatrierea rezervei de aur a României, pentru moment spunem doar atât: Germania își repatriază rezerva de aur, Austria își repatriază rezerva de aur, Belgia, Olanda, Elveția își repatriază rezerva de aur”.

Manevrele lui Isărescu

Curtea de Conturi este instituția care ar trebui să verifice de ce Banca Naţională a României (BNR) nu încasează dobândă pentru aurul păstrat la Banca Angliei. Această afirmație a fost făcută chiar de către Lucian Isar, soțul senatorului PNL Alina Gorghiu.

„Printr-o notă internă din 2006, Isărescu (n.r. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu) a decis ca România să nu mai primească dobândă la aurul păstrat în străinătate. Înainte de 2006, România a primit dobândă la aurul păstrat în străinătate, iar după această dată celelalte bănci centrale din regiune raportează în documentele anuale dobânda primită la deţinerile de aur din străinătate.

Nota internă a BNR din 2006 se bazează pe o decizie luată de Isărescu în 2005, practic o pasă internă. Curtea de Conturi condusă de Văcăroiu (n.r. Nicolae Văcăroiu, fostul preşedinte al Curţii de Conturi) a evitat să controleze acest aspect din motive uşor de înţeles, Parlamentul nu cere explicaţii la prezentarea raportului de activitate BNR pentru că oricum Isărescu nu vine la comisiile din Parlament când este chemat, iar procurorii probabil au rude angajate în BNR (doar o ipoteză extremă, dar probabilă pentru inactivitate)”, a precizat Isar.