Schimbarea şefului Statului Major al Apărării şi achiziţiile de tehnică militară sunt doar două dintre subiectele recente care au aruncat Armata în mijlocul scandalurilor publice. Riscul major este ca militarii să rămână fără conducere, ceea ce poate duce nu numai la afectarea imaginii internaţionale, ci la afectarea Siguranţei naţionale.

Începând cu finalul anului trecut Apărarea Naţională a devenit, fără voie, ţinta unor scandaluri consecutive, culminând cu atacul la adresa actualului şef al SMAp, chiar când acesta se află la Bruxelles, la ceremonia de preluare a mandatului Președinției Consiliului European, la nivelul Comitetului militar al Uniunii Europene.

Felul în care a evoluat atacul asupra Armatei României ridică mari semne de întrebare în privinţa celor care au asemenea interese. La o primă vedere, se conturează trei scenarii posibile sau toate acestea la un loc. Primul are legătură cu lupta politică. Aceasta a depăşit orice limită a raţiunii şi a interesului naţional. Toate taberele implicate nu mai ţin cont de nimic şi sunt decise ca, pentru propria victorie, să aplice tactica „terenului pârjolit”. Al doilea scenariu vizează sumele mari de bani (vorbim aici de miliarde de euro) vehiculate în achiziţia de tehnică de luptă. Acestea sunt atât de mari, încât au provocat un adevărat război între diferitele grupuri de interese. Cel de-al treilea are în vedere faptul că România este prinsă la mijloc, în bătălia geopolitică, astfel că marile puteri - indiferent că vorbim de Federaţia Rusă, Uniunea Europeană sau SUA – şi-au activat factorii de influenţă locală, în încecarea de obţinere a unor avantaje economice şi strategice.

 

Şeful Armatei, prins în lupta dintre Palate

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 28 decembrie anul trecut, după şedinţa CSAT, că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării, el precizând că propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, a fost respinsă. Acesta din urmă preciza atunci că propunerea sa pentru şefia SMAp a fost generalul Dumitru Scarlat, care reprezintă România la NATO şi Uniunea Europeană. În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că preşedintele Iohannis nu are atribuţia de a prelungi mandatul şefului SMAp, ea precizând că decretul anunţat de şeful statului nu respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

Scandalul s-a prelungit şi în ianuarie, culminând cu anunţul de miercuri, potrivit căruia Ministerul Apărării Naţionale, „în temeiul articolului 7 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ” a depus ”o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicită revocarea Decretului nr. 1331 emis în data de 28 decembrie 2018, privind prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării”. În motivaţia documentului, M.Ap.N. susţine faptul că decretul încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346 / 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, articolul 32, alineatul 5..

Generalul Ciucă, la Bruxelles, pentru preluarea Preşedinţiei Comitetului militar al UE

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a plecat miercuri, la ceremonia de preluare a mandatului Președinției Consiliului European, la nivelul Comitetului militar al Uniunii Europene (EUMC), activitate care se desfășoară la Bruxelles și la care sunt invitați să participe reprezentanții militari ai statelor membre ale UE. România are de gestionat, în cele șase luni de mandat, Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), prin care se vor urmări consolidarea inițiativelor privind dezvoltarea capabilităților de apărare ale UE, promovarea activă a dimensiunii practice a parteneriatului NATO-UE, valorificarea, în contextul dialogului transatlantic, a oportunităților de cooperare generate prin dezvoltare PSAC și creșterea rolului și a credibilității UE ca actor regional și global în probleme de securitate și apărare.

 

Iohannis: Prelungirea mandatului generalului Ciucă, legală şi constituţională

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia SMAp este o soluţie foarte bună „perfect pe lege şi pe Constituţie”. „Eu am semnat acel decret, fiindcă aşa îmi permite legea. Legea specifică spune clar: mandatul şefului Marelui Stat Major poate fi prelungit. Una la mână, nu scrie niciunde în lege că preşedintele trebuie să aştepte propunerea ministrului pentru prelungire. Doi, vă daţi seama ce ar fi fost ca România să nu aibă şef al Armatei. Este inadmisibil şi imposibil aşa ceva, iar PSD-ul, care a fost incapabil să vină cu o propunere serioasă, nu are decât să stea şi să se mai gândească. Eu nu am cum să stau în România fără şef al Armatei, drept pentru care am prelungit mandatul generalului Ciucă, care a făcut o treabă foarte bună în cei patru ani. Stau foarte liniştit cu el ca şef al Armatei pentru încă un an de zile. Mi se pare o soluţie foarte bună, o soluţie care este perfect pe lege şi pe Constituţie”, a spus Iohannis.

 

Ministrul Leş, explicaţii despre achiziţia corvetelor

Ministrul Apărării, Gabriel Leş (foto), a declarat marţi că aşteaptă raportul secretarului de stat pentru finalizarea achiziţiei de corvete, însă a precizat că este o procedură „extrem de complexă” şi nu doreşte să „pună presiune” pe Departamentul pentru Armament. „Termenul pe care l-am dat (12 ianuarie, n.r.) este termenul pe care mi l-a comunicat secretarul de stat de la Departamentul pentru Armamente, cel care se ocupă de această achiziţie. (...) Nu mă grăbesc, nu am cum şi nu vreau să pun presiune pe Departamentul pentru Armament şi pe secretarul de stat. E o procedură extrem de complexă”, a declarat Leş, marţi, într-o emisiune la postul B1 TV. El a precizat că nu există problema banilor în ceea ce priveşte această achiziţie, însă este vorba de o sumă foarte mare şi nu se poate discuta „chiar aşa de simplu”.