Ministerul Muncii propune din nou amânarea obligaţiei patronilor de a elimina locurile de muncă cu noxe şi alţi factori de îmbolnăvire.
Angajatorii vor putea încadra persoane pe locuri de muncă în condiţii deosebite şi în 2011, dacă executivul va aproba un proiect de hotărâre de guvern iniţiat de Ministerul Muncii, prin care termenul-limită de normalizare a condiţiilor de muncă, stabilit pentru 31 decembrie 2010, este amânat până la 1 noiembrie 2011.
Motivul principal, susţin oficialii ministerului, îl reprezintă criza economică, care i-a pus pe patroni în imposibilitatea de a mai investi în echipamente de muncă performante şi condiţii de muncă fără riscuri. Asta, în condiţiile în care, potrivit datelor ministerului, peste 50.000 de români lucrează, în prezent, în locuri de muncă cu noxe profesionale fizice - zgomot, vibraţii, unde electromagnetice sau radiaţii, dar şi noxe chimice sau biologice, ce duc automat la un număr mare de îmbolnăviri profesionale.
La 1 noiembrie 2010, aproximativ 300 de companii deţineau avizul de încadrare în astfel de condiţii pentru 2.000 de locuri de muncă. Şi, deşi patronii riscă amenzi de până la 10.000 de lei dacă nu îndeplinesc măsurile din planul de prevenire şi prevenţie a acestor factori nocivi, doar în jur de 8.000 dintre cele aproape 12.000 de măsuri propuse de autorităţi au fost realizate până în luna noiembrie, mai arată statistica ministerului.
Riscul de a pune capac altor sute de firme
Oficialii sunt decişi să prelungească termenul-limită, aşa cum au făcut din 2007 încoace, motivând incapacitatea financiară a patronilor, dar şi riscul ca multe firme să se închidă şi să arunce pe piaţă zeci de mii de şomeri în cazul în care legea nu s-ar proroga.
"Realizarea măsurilor propuse presupune în majoritatea cazurilor achiziţionarea de echipamente de muncă conforme cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate în muncă sau schimbarea proceselor de producţie, care necesită investiţii ce nu au putut fi acoperite integral în actualele condiţii economice", se arată în nota de fundamentare a proiectului.
În plus, potrivit specialiştilor ministerului, în cazul în care actul normativ nu se va aproba "există posibilitatea ca unităţile care au locuri de muncă în condiţii deosebite, dar care nu şi-au realizat măsurile prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, să fie sancţionate contravenţional de către inspectorii de muncă şi să se dispună întreruperea sau suspendarea imediată a proceselor de muncă atunci când se constată o stare de pericol grav şi iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională pentru lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în acele locuri".
Avantaje de moment
Măsura este justificată însă, din punctul de vedere al unora dintre liderii sindicali, cei care-i reprezintă pe salariaţi.
"E bine că au prelungit acest termen, pentru că mai există posibilitatea ca cei care lucrează în condiţii deosebite, unde nu pot fi îmbunătăţite condiţiile de muncă în termenul stabilit iniţial, să pri mească în continuare drepturile suplimentare oferite pentru aceste condiţii: sporul, dar şi reducerea vârstei standard de pensionare", e de părere Ovidiu Jurca, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Sindicalistul susţine că decizia este una normală având în vedere că "multe dintre firmele care aveau obligaţia prin lege de a normaliza condiţiile de muncă nu au avut posibilităţi să facă acest lucru".
"Dacă nu s-ar fi amânat acest termen din nou, riscul era ca aceste firme să fie închise, aşa că statul îi mai păsuieşte şi a venit cu o nouă derogare", spune Jurca. Acesta adaugă faptul că "mai mult ca sigur şi statul român a mai primit o derogare de la Uniunea Europeană, pentru că noi ar fi trebuit să îmbunătăţim condiţiile de muncă de mult timp". 50.000 de români lucrează în locuri de muncă cu noxe profesionale fizice
BENEFICIUL AMÂNĂRII
Bani în plus pentru plata şomerilor
"Noi estimăm că aproximativ 100.000 români muncesc în condiţii de muncă deosebite, majoritatea în industrie", explică acesta. În plus, el crede că miza ar fi, dincolo de păsuirea patronilor pe fondul crizei economice, şi creşterea sumelor colectate la fondul de pensii. Asta mai ales având în vedere faptul că pentru fiecare loc de muncă pentru care există aviz de condiţii deosebite angajatorul plăteşte 5% în plus la cotizaţia către bugetul asigurărilor sociale, adaugă Dandea.
Mai mult, liderul sindical susţine că aceste amânări au fost posibile din cauza faptului că Uniunea Europeană nu ne-a impus practic un termen-limită, ci "mai degrabă o uniformizare în a privi sistemul de pensii", în sensul eliminării acestor grupe deosebite, ce beneficiază de vârste reduse de pensionare şi creşteri ale punctajului la pensie. Din acest punct de vedere ar urma să rămână doar grupele speciale, aşa cum este în cazul minerilor sau al celor din apărare, unde condiţiile nu pot fi schimbate, ţinând de tipicul activităţii.