La şapte ani după tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001, ameninţarea unui nou atac terorist major în Statele Unite este "încă foarte reală", iar ţara este "încă periculos de vulnerabilă".

Aşa arată un raport independent, publicat ieri. Semnat de foşti membri ai Comisiei federale 9/11 şi de experţi independenţi, documentul întocmit de Parteneriatul pentru o Americă Sigură (PSA) dă actualei administraţii o notă foarte proastă pentru eforturile depuse în vederea prevenirii actelor teroriste nucleare, chimice şi biologice. Acestor probleme li se adaugă şi relaţiile din ce în ce mai tensionate cu Rusia, ţară care începe să-şi recapete statutul pierdut de mare putere.

Războiul împotriva terorismului, declanşat după atentatele de la 11 septembrie 2001, slăbeşte poziţia administraţiei de la Washington în favoarea Moscovei.

Un alt raport, asupra viitoarelor riscuri globale, pe care serviciile secrete americane l-au pregătit pentru următorul preşedinte al SUA, arată că Statele Unite vor cunoaşte un declin continuu în anii care vor veni. Lumea, spune documentul intitulat „Global Trends 2025“, va fi reconturată de globalizare, afectată de încălzirea globală şi destabilizată de conflicte regionale izbucnite din cauza foametei, secetei şi a resurselor energetice, scrie „Washington Post“.

Declinul SUA a început după destrămarea URSS

Seria de decizii nefericite şi costisitoare luate în timpul celor două mandate ale preşedintelui american George W. Bush, împreună cu declinul economic intern, ar putea submina poziţia SUA mult mai devreme decât prevăd majoritatea analiştilor, opinează Ramzy Baroud, în paginile publicaţiei „American Chronicle“. Deşi 9/11 şi un preşedinte energic au reprezentat o ocazie convenabilă pentru reafirmarea dominaţiei SUA, această acţiune a fost lansată încă de la prăbuşirea fostei URSS. Eforturile în acest sens nu au fost, totuşi, accentuate decât în 1997, odată cu fondarea Proiectului pentru un Nou Secol American (PNAC), un grup de lucru în care activau mulţi consilieri politici neoconservatori. Un raport mai recent al PNAC, Reconstruirea Apărărilor Americii: Strategii, Forţe şi Resurse pentru un Secol Nou (2000), exprima „convingerea că America trebuie să caute să-şi păstreze şi să-şi extindă poziţia de lider global, prin menţinerea preeminenţei forţelor militare ale SUA“.

Ambiţiile americane au înfuriat Federaţia Rusă

Războaiele şi ocupaţia din Afganistan şi Irak ţinteau să întărească braţul SUA în protejarea intereselor şi gestionarea afacerilor externe ale lor. Poziţia Afganistanului era strategică şi, pe lângă valoarea sa militară, se spera să devină o rută principală de aprovizionare energetică. Irakul urma să asigure prezenţa permanentă a Pentagonului, care să apere interesele SUA în întreaga regiune.

Acest plan a funcţionat doar câteva săptămâni, după care a devenit clar că gestionarea afacerilor internaţionale prin abordări militare constituie o reţetă a dezastrului. Separarea Washingtonului de mulţi dintre foştii săi prieteni şi suprasolicitarea forţelor sale militare a părut să provoace apariţ ia unei puteri care să-i conteste dominaţia absolută. Invazia georgiană a Osetiei de Sud, ambiţia SUA de a-şi planta elemente din scutul său antirachetă în ţări central şi est-europene, plus încercarea de a coopta în NATO ţări precum Ucraina şi Georgia au înfuriat o Rusie incomparabil mai puternică decât era în 1991. Iar după zdrobirea armatei georgiene, antrenată de SUA şi Israel, Rusia s-a afirmat ca alternativă la dominaţ ia globală americană. State precum Iranul, Siria sau Venezuela s-au apropiat cu repeziciune de noua Rusie.

Georgia joacă un rol important în geopolitica petrolului, graţie oleoductului Baku-Tbilisi-Ceyhan, care o traversează. Finalizat în 2005, acest oleoduct leagă exploatările de ţiţei din Marea Caspică de Turcia, ţară membră a NATO şi important aliat al SUA, scoţând Rusia din ecuaţie. Acţiunile Rusiei, aparent disproporţionate, nu au pus Moscova cu mult mai aproape de oleoductul în cauză, dar au permis stabilirea unei prezenţe militare proprii.

ARMISTIŢIU

Împreună pentru o zi

Candidaţii la preşedinţia SUA, democratul Barack Obama şi republicanul John McCain, au anunţat că vor apărea astăzi împreună în preajma „Ground Zero“. Într-un comunicat comun, cei doi au afirmat: „De 11 septembrie am fost cu toţii alături, nu ca democraţi sau republicani, ci ca americani“, notează AFP.

„Joi vom lăsa politica de-o parte şi împreună vom reînnoi acea unitate, pentru a cinsti memoria fiecăruia dintre americanii care au murit şi vom plânge cu familiile şi cu prietenii celor dispăruţi“. După ceremonii, Obama şi McCain vor relua apriga bătălie, care se va încheia odată cu alegerile prezidenţiale din noiembrie. Candidatul democrat, care a calificat războiul din Irak drept „unul idiot“, spune că acesta a împiedicat Statele Unite să se concentreze pe Afganistan şi pe adevăraţii autori ai atentatelor din 2001. Dacă este ales preşedinte, el promite redesfăşurarea armatei americane în Afganistan.

McCain, care a devenit avocatul unei prezenţe militare americane mai puternice în Irak, este convins că o retragere ar oferi victoria reţelei al-Qaida.

Între timp, actualul preşedinte al SUA, George W. Bush, a anunţat că în următoarele luni va reduce cu 8.000 de soldaţi contingentul din Irak şi va trimite încă 4.500 de militari în Afganistan până în luna ianuarie, când va părăsi Casa Albă. În noiembrie, un batalion de Puşcaşi Marini, care urma să fie desfăşurat în Irak, va fi trimis în Afganistan.

PARLAMENT Aleşii, îngrijoraţi de Rusia

Parlamentarii specialişti în politică externă sunt de părere că pericolul terorist nu s-a stins, iar problemele de securitate la nivel mondial s-au acutizat odată cu intervenţia Rusiei în Georgia. Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Ştefan Glăvan (PC), a apreciat că lupta împotriva terorismului a devenit „un proces continuu“, în care se implică majoritatea statelor democratice. Senatorul PNL Radu Câmpeanu este de părere că trebuie delimitată pe viitor exact graniţa între ameninţarea teroristă şi cea din partea Rusiei.

 „Există acum o relaţie de adversitate mai pronunţată între Statele Unite şi Rusia, dar şi cu Europa, mai ales dacă ruşii înţeleg să adâncească şi să prelungească agresiunea pe care au avut-o în Georgia. Rusia cred că ar dori să refacă vechea Uniune Sovietică“, a spus Câmpeanu. Nu de aceeaşi părere a fost liderul UDMR, Marko Bela, care a admis însă „dezamăgirea luptei antiteroriste“ şi „eşecul din Irak“: „Nu cred că Rusia este o ameninţare în acest moment privind securitatea mondială“. (Andi Manciu)