Criza şi problemele familiale îi afundă pe pensionari în datorii. Mulţi nu au reuşit să-şi achite la timp ratele, impozitele sau costurile întreţinerii.
Vin la Registratură sfioşi, temători, cu mâinile tremurându-le pe pungile din plastic, în care şi-au aşezat, în ordine, de acasă, toate documentele necesare unui împrumut: talonul de pensie, buletinul şi carnetul de membru al Casei de Ajutor Reciproc (CAR), asemănător celui de elev.
În cazul acestor pensionari - care se consideră ultimii pe lista de priorităţi a guvernului care, din august, le va lua 15% din banii "de bătrâneţe" - pe filele carnetului nu sunt înscrise însă notele, ci zecile de împrumuturi pe care le-au făcut pentru a supravieţui.
Depun 100 de lei ca să ridice patru sute, de cele mai multe ori pe loc sau cel târziu în ziua următoare şi fără să vină cu giranţi. Plătesc drept rată lunară o sumă mult mai mică decât dacă s-ar fi îndatorat la o bancă. Toate acestea ca să-şi poată cumpăra medicamente, să-şi achite restanţa la întreţinere sau, în cazul altora, pentru copii şi nepoţi. Aşa funcţionează sistemul la casele de ajutor reciproc pentru pensionari, unde zilnic stau la coadă mii de bătrâni, iar numărul lor creşte constant în ultima perioadă.
"Avem în jur de 1,4 milioane de pensionari înscrişi la casele de ajutor reciproc din toată ţara, în toată federaţia, iar aproape jumătate dintre ei au împrumuturi făcute la noi. Vin cam 1.500-2.000 de pensionari zilnic, din ce în ce mai mulţi de când a devenit atât de greu să supravieţuiască, pentru că majoritatea au pensii mici", spune Gheorghe Chioaru, preşedintele Federaţiei Naţionale a caselor de ajutor reciproc ale pensinarilor din România - OMENIA.
Pensie redusă cu o treime
Potrivit acestuia, din totalul bătrânilor care s-au împrumutat, peste 27.000 - adică 2% - nu au mai reuşit să-şi achite ratele la CAR şi, prin urmare, au fost nevoiţi şi ei să le pună poprire pe pensii, adică să le oprească lunar aproximativ o treime din bani. Cifră care nu e departe de situaţia la nivel naţional, unde 1,1% dintre cele 5,5 milioane de pensionari, adică în jur de 60.000 de bătrâni, au popriri pe pensii, după cum arată datele centralizate până acum de Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS).
Specialiştii CNPAS spun că instituţia şi, implicit, casele tertoriale de pensii, "au calitatea de terţ poprit în relaţia pensionarilor cu diferite instituţii - autorităţi publice locale, persoane fizice sau juridice, îndreptăţite să recupereze debite în baza unor titluri executorii sau dispoziţii de poprire".
Adică, pensionarii au ajuns datori şi trebuie să înapoieze bani lunar, până la moarte, băncilor şi cooperativelor de credit, consiliilor locale, administraţiilor financiare, dar şi persoanelor fizice, în cazul unor litigii câştigate de acestea în instanţă.
O viaţă pe datorie
"Nu ne îndatorăm şi nu stăm la coadă de plăcere, nimeni nu vrea să ajungă dator. Dar nu te poţi descurca cu o pensie de 640 de lei pe lună, fiind singură, fără soţ, fără niciun sprijin. Asta, după ce am muncit 30 de ani în ţară şi mai mult de 15 ani în Israel. Aşa că mă împrumut din şase în şase luni", povesteşte, cu amărăciune, o pensionară de 80 de ani.
Venită la sediul OMENIA, în apropiere de Piaţa Rahova, din Capitală, femeia stă la coadă pentru a-şi achita rata, la fel de conştiincioasă ca în ultimii 20 de ani. Are carnet de membru din 1988 şi aproape că nu a fost an nebifat în carnet la capitolul împrumut. "M-a ajutat Dumnezeu şi am reuşit până acum să plătesc mereu, la termen. Trebuie să fiu la zi ca să mă pot împrumuta, alt fel nu pot să mă descurc, trebuie să iau medicamente, mai am restanţe la întreţinere...", spune femeia.
"Mai bine nu mai mănânc decât să rămân restantă şi să ajung să-mi pună poprire", o completează o altă pensionară care-şi aşteaptă şi ea rândul la ghişeul casei de ajutor reciproc, bucuroasă că încă nu e doborâtă de situaţie. "Majoritatea pensionarilor sunt corecţi, fac tot posibilul să achite la timp banii", încheie discuţia Gheorghe Chioaru.
"Vin cam 1.500 de pensionari zilnic, din ce în ce mai mulţi de când le e atât de greu să supravieţuiască.“ GHEORGHE CHIOARU, preşedintele Federaţiei OMENIA
SACRIFICIU
Se îndatorează pentru fericirea familiei
Nu toţi cei care ajung pe listele plătitorilor de rate o fac pentru că nu mai pot supravieţui. Există şi pensionari care iau bani cu împrumut ca să-şi ajute copiii şi nepoţii, din puţinul lor. Este cazul unei femei de 79 de ani, care s-a înscris la CAR luna trecută special pentru asta.
"Vreau să fac un împrumut să o ajut pe nepoata mea, care e urmaş de revoluţionar, masterand şi stă cu chirie, dă 300 de euro pe lună. (...) Nu îi ajunge pensia aia amărâtă de urmaş, iar mama ei, fata mea, lucrează ca manichiuristă. Nu se mai descurcă", îşi motivează decizia femeia, care are gânduri mari. Vrea să împrumute 1.000 de lei, dar e sfătuită prudent că, în cazul în care optează pentru doar 500 de lei, nu are nevoie de giranţi şi poate primi banii repede.
Pensionara spune însă că oricum se va descurca greu după ce va rămâne fără 15% din pensie. "Statul nu se gândeşte că noi suntem cei care am ridicat industria, economia, că am făcut ceva pentru ţara asta, ne taie pur şi simplu din dreptul nostru", intervine un alt pensionar, indignat de decizia executivului de reducere a pensiilor.
Colega sa de "suferinţă" de plânge apoi şi "dezinteresul statului" vizavi de drepturile urmaşilor revoluţionarilor, ale nepoatei sale, spre exemplu, pentru care ea e gata să se sacrifice. La propriu. "Nu i-au dat nimic în afară de pensia aia. O să mă duc în faţa guvernului şi o să-mi dau foc, nu văd altă soluţie", suţine femeia, cu lacrimi în ochi. Şi se întoarce tristă la ghişeul casei de ajutor.
736 de lei este pensia medie în România, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii
CAMPANIE
1 leu pentru pensionarii săraci
Pentru a veni în sprijinul bătrânilor care primesc o pensie mai mică de 600 de lei (sub salariul minim pe economie), Federaţia OMENIA a lansat o campanie de strângere de fonduri.
"Am numit campania «Daţi 1 leu pentru pensionarii săraci!» şi încercăm să compensăm astfel reducerea pensiilor celor săraci cu 15%, începând din luna august. Banii vor merge către cei care au până la 600 de lei, aflaţi în risc social şi cu probleme de sănătate. Din 15 iunie, când am demarat campania, majoritatea celor care au donat au fost tot pensionari, unii cu pensii mai mici de 1.000 de lei, deşi ne adresam mai ales românilor cu bani, pentru care 1 leu poate că nu înseamnă nimic", explică Gheorghe Chioaru, preşedintele OMENIA.