Sâmbătă s-au împlinit 47 de ani de când echipajul Apollo 16, penultima misiune spațială care a dus omul pe Lună, a aselenizat. Cea de a zecea misiune cu echipaj uman la bord din cadrul Programului Spațial American Apollo, a fost a cincea misiune care a aselenizat și prima care a coborât într-un areal înalt, fapt care a adus la o serie de cocluzii științifice extrem de importante pentru cercetarea satelitului natural al Pământului.

Lansată pe 16 aprilie 1972, Apollo 16 a fost o misiune de clasă J, având ca noutate un Rover lunar, cu care echipajul s-a deplasat, explorând zona.

Misiunea nu a fost una ușoară. Modulul de comandă s-a defectat, iar în final aceasta a trebuit scurtată cu o zi. Pe 20 aprilie 1972, în ciuda defecțiunii inițiale, modulul lunar al lui Apollo 16 a aterizat cu succes pe înălțimile Descartes. Comandantul John W. Young și pilotul modulului lunar Charles Duke au petrecut aproape 3 zile pe suprafața lunară, în timp ce comandantul modulului, pilotul Ken Mattingly a orbitat Luna. Atât Mattingly, cât și Duke erau la primul zbor spațial.

Misiunea a inclus 3 activități la bordul Rover-ului lunar: de 7,2 ore – 7,4 ore – 5,7 ore și o activitate în afara vehicolului. În acest timp a fosty colectată o cantitate semnificativă de mostre de sol lunar, în total 94,7 kg.

De asemenea, în timpul misiunii, a fost lansat un sub satelit, pentru a derula experimente asupra câmpurilor magnetice și particulelor solare. Acesta a orbitat în jurul Lunii timp de 34 de zile. Pe 27 aprilie, echipajul Apollo 16 s-a întiors cu bine pe  Pământ.

Luna, modelată de meteoriți

Meritul Misiunii Apollo 16 este că a ajuns pe una din cele mai înalte zone ale Lunii, Terra Descartes. Astronauții au descoperit că ceea ce părea a fi o regiune de activitate vulcanică era de fapt o regiune de roci formate prin impact, arată Wikipedia.

Colecția de specimene aduse pe Pământ conține și o bucată de rocă de 11 kg care a fost cea mai mare piatră adusă de pe Lună de astronauții Apollo.

Rezultatele științifice ale misiunii Apollo 16 au determinat geologii să-și revizuiască interpretările anterioare privind zonele înalte ale Lunii, concluzionând, după misiunea din 1972, că impactul meteoriților este agentul modelator principal al suprafeței lunare.

Cinci misiuni pe Lună

De-a lungul istoriei, cinci misiuni NASA au aselenizat cu succes, din 1969 până în 1972, iar una singură a eșuat.

Documentele oficiale arată că echipajul care a efectuat misiunea Apollo 16 reprezenta rezerva pentru Apollo 13, misiune care a eşuat din cauza unor defecţiuni tehnice.

Apollo 13 a rămas în istorie  în urma mesajului radio faimos trimis către Pământ: "Houston, we've had a problem here" (Houston, am avut o problemă aici), rămas în cultura populară prescurtat - "Houston, we have a problem" (Houston, avem o problemă). Astronauții s-au confruntat cu o explozie la bord și au decis, cu prețul renunțării la aselenizare, să revină în siguranță pe Pământ.

După Apollo 16, SUA a mai fost lansată o singură misiune de aselenizare pe Lună, Apollo 17, în decembrie 1972. (Sursa foto: Wikipedia)