37 de ani de la un atentat cultural! Cum a dispărut Mânăstirea Sfânta Vineri? Ce dorea Ceaușescu să construiască acolo?
19-20 iunie 1987 este un moment de doliu pentru cultura românească. A fost distrusă o clădire de patrimoniu, inestimabilă ca valoare. În inima vechiului București, stătea pe fundația ei o mică biserică, parte a unei mânăstiri legendare, numite Sfânta Vineri-Herasca, ridicată la mijlocul secolului al XVII-lea.
Sfânta Vineri în calea planurilor de schimbare a feței Capitalei. A fost demolată de deținuți!
Sfânta Vineri a fost a treia bijuterie de patrimoniu care cădea sub lama buldozerelor. În 1984, căzuse Spitalul Brâncovenesc, în ianuarie 1987, Mânăstirea Văcărești.În cazul Spitalului Brâncovenesc, el nu era pe traseul noului bulevard care urma a se numi Victoria Socialismului (Libertății de astăzi), ba chiar fusese modernizat cu un an înainte. Așadar, de ce a fost demolat, nu se știe.
În cazul Mânăstirii Văcărești, Ceaușescu voia cumva să șteargă din amintire locul care în tinerețile sale fusese temniță și unde stătuse și el o vreme. Din biografia de partid, episoadele Jilava și Văcărești ori Caransebeș dispăruseră, se vorbea de Doftana și de lagărul de la Târgu Jiu. Adică exact momentul în care Ceaușescu ajunge să îl cunoască pe Gheorghiu Dej și, apoi să devină cumva un succesor al său pe linia tinerei generații, deși lucrurile nu au stat chiar așa.
Sfânta Vineri era un loc de patrimoniu pentru bucureșteni. Muncitorii aduși de Ceaușescu s-au împotrivit, Marele Cârmaci, tătucul muncitorimii române era lovit în moalele capului de către cei pe care își întemeia discursurile și politica. Dumnezeu, scos de peste tot din viața publică era în inimile țăranilor făcuți muncitori peste noapte pe șantiere și în fabrici. Atunci, ca orice dictator, Ceaușescu a apelat la deținuții de drept comun. Ei primeau reduceri de pedepse, deci chiar și o nedreptate morală le era de ajutor. Evident, nu ei purtau vina cât Ceaușescu și liderii comuniști cei care știau că puteau comite sacrilegiul prin intermediul unor oameni fără libertate constrânși să o facă.
Sfânta Vineri - mici piese salvate. Ce dorea Ceaușescu să facă acolo?
Studenții la Teologie, parohul Gelu Bogdan și diaconii de la Sfânta Vineri au încercat să salveze ca și de la Văcărești obiecte liturgice, părți de pictură, mobilier sacru. Evident, ele au intrat sub protecția legislației de patrimoniu, ajungând la Mânăstirile Herești și Cernica. Mânăstirea se numise Herasca pentru că fusese ridicată nu departe de Tribunalul București. Acolo la un moment dat a avut moșie un general, Constantin Herescu Năsturel care a refăcut biserica ridicată la 1645.
Nicolae Ceaușescu dorise inițial să facă un mare tribunal la Văcărești, dar apoi s-a răzgândit, preferând locația unde era Sfânta Vineri. O altă versiune spune că Nicolae Ceaușescu fusese la Baba Vanga. I se spusese că undeva în România va fi lângă un loc vizibil de pe Lună, unde se va face o mare reuniune spirituală. Există versiuni că Nicolae Ceaușescu ar fi dorit un mare centru de studii religioase mondiale, dar a abandonat proiectul când i s-a spus că foștii legionari infiltrați în biserici și mânăstiri ar putea opera nestingheriți. Până la urmă, pe locul Sfintei Vineri s-a ridicat un simplu bloc de locuințe.
La 11 noiembrie 2018, în apropiere, s-a sfințit o nouă biserică, aceasta având hramul Sfânta Vineri Herasca, la fel ca prima construcție religioasă. Criticii Patriarhului Teoctist, devenit Patriarh în 1986, au spus că acesta n-a făcut nimic pentru cele 26 lăcașuri de cult demolate de Ceaușescu, incluzând aici Sfânta Vineri și Văcărești, două mânăstiri legendare ale Capitalei.