Mii de timișoreni au comemorat, sâmbătă și duminică, împlinirea a 28 de ani de când, în orașul de pe Bega, s-a aprins flacăra Revoluției care a marcat căderea regimului comunist din România
Pe 16 decembrie 1989 a izbucnit un protest spontan în Timișoara, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes care făcuse recent comentarii critice la adresa regimului în mass-media internațională, iar guvernul a considerat că incita la vrajbă etnică. Enoriașii s-au adunat în jurul casei sale, pentru a-l proteja de hărțuire și evacuare. Mulți trecători s-au alăturat protestului, necunoscând detaliile și aflând de la susținătorii pastorului că aceasta era o nouă încercare a regimului comunist de a restricționa libertatea religioasă. La 7:30 seara, protestul s-a extins, cauza inițială trecând în planul secund. Miliția și Securitatea intră în scenă. Unii protestatari au încercat să pătrundă în clădirea care găzduia comitetul județean de partid. Securitatea a folosit gaze lacrimogene și jeturi de apă, în timp ce miliția a recurs la forță și la arestări. Până dimineața, majoritatea protestatarilor au fost arestați de către forțele de represiune.
Armata intervine la ordinul lui Ceaușescu
Pe 17 decembrie protestatarii au intrat în Comitetul Județean și au aruncat pe fereastră documentele partidului, broșurile de propagandă, scrierile lui Ceaușescu și alte simboluri ale puterii comuniste. Au încercat să incendieze clădirea, dar de această dată au fost opriți de unități militare, la ordinul lui Ceaușescu. Armata a eșuat în încercarea sa de a restabili ordinea, reușind să transforme Timișoara întrun infern: focuri de armă, tancuri, TAB-uri, victime, lupte de stradă și mașini în flăcări. După miezul nopții, protestele s-au domolit.
„Deșteaptă-te române!”, cântat după 42 de ani
În dimineața zilei de 18 decembrie, centrul Timișoarei era păzit de soldați și agenți de Securitate în haine civile. Primarul Moț a cerut o adunare a partidului la Universitate, cu scopul de a condamna „vandalismul” zilelor precedente. De asemenea a decretat Legea Marțială interzicând populației să circule în grupuri mai mari de două persoane. Sfidând interdicțiile, un grup de 30 de tineri au înaintat spre Catedrala Ortodoxă, unde au fluturat drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă. Așteptânduse să se tragă în ei, au început să cânte „Deșteaptă-te române!”, interzis din 1947. S-a tras asupra lor, unii dintre ei au murit, alții au fost răniți grav, în timp ce unii au avut norocul să scape.
Morții Timișoarei, arși în București
În aceeași seară, 43 de cadavre ale celor împușcați la demonstrație, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean, au fost sustrase de la morga spitalului și duse la București pentru ca urmele represiunii să fie șterse. Cadavrele au fost incinerate la crematoriul „Cenușa” din București, cenușa a fost colectată în patru pubele de gunoi și ulterior deversată într-o gură de canal aflată pe raza localității Popești-Leordeni. Zilele următoare, protestele continuă, dar numai în 21 Decembrie „flacăra” Revoluției ajungea și în Capitală.