Anul 2014 poate fi considerat unul aproape aproape şters prin prisma box-office-ului nord-american, aflat la cel mai scăzut nivel al său din ultimii şase ani, dar a cărui calitate cinematografică a fost totuşi „salvată” în a doua jumătate a lui de revenirea în forţă a filmelor biografice.
Potrivit site-ului cu specific cinematografic The Vulture, 2014 a fost anul în care biopicul, ca gen cinematografic, a reuşit să se reinventeze şi să impresioneze. În această categorie sunt incluse două dintre peliculele considerate cu şanse mari la Oscarul din 2014 - „The Imitation Game”, un film despre matematicianul Alan Turing, savantul britanic care a reuşit să descifreze modul de codare a mesajelor de către trupele naziste în al Doilea Război Mondial, şi „The Theory of Everything”, un film care descrie viaţa şi cariera strălucită a astrofizicianului Stephen Hawking.
Tot un film biografic este şi „De neînvins/ Unbroken”, noua peliculă regizată de actriţa Angelina Jolie, despre viaţa fostului maratonist american Louis Zamperini, devenit ulterior erou de război.
În grupul peliculelor biografice lansate în 2014 se remarcă, de asemenea, alte trei filme: „Jimi: All Is By My Side”, un film despre începuturile carierei legendarului chitarist Jimi Hendrix, „Get on Up”, un lungmetraj despre viaţa şi cariera cântăreţului James Brown, dar şi „Mr. Turner”, o peliculă despre pictorul britanic J.M.W. Turner, regizat de cunoscutul cineast Mike Leigh şi în care actorul Timothy Spall face un rol memorabil.
De asemenea, printre realizările cinematografice ale anului 2014 se remarcă şi câteva formule revoluţionare de a face film şi angajarea unor actori de prim rang de la Hollywood în filme independente, afirmă criticii de cinema de la The Guardian.
Filmul „Boyhood”, regizat de Richard Linklater, a pus sub semnul întrebării însăşi natura modului de a face cinema, documentând vreme de mai bine de un deceniu viaţa protagonistului în „real-time”, prin filmarea actorului copil Ellar Coltrane de la vârsta de şapte ani şi până la transformarea lui într-un bărbat adult. Este o tehnică folosită de o jumătate de secol de serialul britanic „Coronation Street”, dar care, până acum, nu a fost utilizată pentru marele ecran. Folosirea ei în acest film poate fi considerată revoluţionară, precizează theguardian.com.
De asemenea, filme precum „20.000 Days On Earth” şi „The Possibilities Are Endless” au adus înapoi registrul artistic într-un gen cinematografic care are nevoie de o disperată nevoie de revitalizare: documentarul muzical. Titlurile extrem de serioase şi banalele interviuri, la care spectatorii s-ar fi aşteptat din partea unor astfel de filme, nu au fost utilizate în 2014, fiind înlocuite de reconstituiri dramatice, secvenţe onirice, fluxuri de conştiinţă exprimate cu ajutorul unor scheme şi dispozitive cinematografice care sunt mai degrabă asociate procesului de filmare a peliculelor ştiinţifico-fantastice.
Chiar şi documentarul despre Edward Snowden, „Citizenfour” - probabil cel mai "rock'n'roll film făcut vreodată despre procesul de criptare a mesajelor secrete - a respins clişeul potrivit căruia documentarele politice ar trebui să fie anoste şi a avut substanţă, prin abordarea unui stil de relatare unic şi expresiv.
Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi cotidian britanic, două filme lansate la începutul acestui an au lansat o provocare conceptului de „star hollywoodian”, prezentând o singură actriţă, Scarlett Johansson, în două contexte total nefamiliare publicului larg. În filmul „Ea/ Her”, vedeta hollywoodiană a interpretat-o pe Samantha, interfaţa inteligentă a unui sistem de operare instalat pe un computer futurist, iar în „Under The Skin”, actriţa abia dacă a rostit câteva cuvinte, luând forma unei extraterestre care seduce bărbaţii singuratici de pe străzile din Glasgow.
Ţinând cont de faptul că Scarlett Johansson îşi petrece în ultima vreme cea mai mare parte a timpului filmând pelicule SF inspirate din universul benzilor desenate editate de compania Marvel, distribuirea ei în două roluri care au minimalizat aproape complet statutul ei de vedetă de la Hollywood pare să fie o ripostă binevenită faţă de utilizarea tot mai cinică a celebrităţii de către industria cinematografică.
În ceea ce priveşte inovaţiile tehnice, notează The Guardian, „fantasmagoria SF din «Interstellar: Călătorind prin univers/ Interstellar» şi vrăjitoria motion-capture din «Planeta maimuţelor: Revoluţie/ Dawn Of The Planet Of The Apes» nu au însemnat aproape nimic în comparaţie cu eforturile făcute de cineastul Jean-Luc Godard, în vârstă de 84 de ani, care a regizat un neaşteptat film în 3D, senzaţionala dramă experimentală «Adieu au langage»”.
„După decenii de consens în industria cinematografică în ceea ce priveşte folosirea cea mai potrivită a tehnicii 3D (urmăriri cu maşini, dragoni animaţi, obiecte grele care zboară pe ecrane), Jean-Luc Godard a transformat complet această tehnologie, folosindu-şi a treia dimensiune pentru a trimite imagini contrastante spre fiecare dintre cei doi ochi ai spectatorului, pentru a adăugat adâncime spaţială scenelor sale”, se afirmă în acelaşi articol de pe The Guardian.
Anul 2014 a fost unul mai puţin profitabil pentru cinematografia mondială, deoarece principalul său „motor”, box office-ul nord-american, aflat într-o creştere constantă în ultimii ani, riscă să înregistreze cel mai slab nivel al său din ultimii şase ani şi să nu depăşească pragul psihologic de 10 miliarde de dolari. Potrivit boxofficemojo.com, până la data de 23 decembrie, încasările din 2014 provenind din vânzările de bilete în America de Nord pentru primele 10 filme au totalizat 9,86 miliarde de dolari. Această cifră este foarte departe de recordul absolut în domeniu, stabilit în 2013 - când încasările pentru primele zece filme de pe piaţa nord-americană au totalizat 10,92 miliarde de dolari.
Totuşi, box-office-ul nord-american are şanse reale pentru a recupera parţial terenul pierdut, întrucât numeroase filme aşteptate cu nerăbdare de spectatori şi regizate de cineaşti de renume au fost lansate de Crăciun, pe 25 decembrie, şi ar putea genera încasări spectaculoase în ultimele zile ale acestui an.
Pe de altă parte, 2014 a reprezentat anul în care s-au impus, prin prisma încasărilor, filmele SF sau ale căror subiecte sau mijloace de realizare intră în sfera SF (efecte speciale, creaturi supranaturale), inspirate în principal din revistele de benzi desenate. Se remarcă absenţa totală din Top 10 a dramelor, a filmelor de acţiune şi a lungmetrajelor istorice.
În 2014, potrivit boxofficemojo.com, pe primul loc în box office-ul mondial s-a situat filmul „Transformers: Age of Extinction”, care a obţinut încasări de 1,087 miliarde de dolari. Este, totodată, singurul film din 2014 care a depăşit pragul încasărilor de 1 miliard de dolari. Pe locul al doilea s-a clasat filmul „Gardienii galaxiei/ Guardians of the Galaxy”, care a totalizat încasări de 772,3 milioane de dolari.
Podiumul a fost completat de „Maleficent”, un film cu Angelina Jolie, produs de studiourile Disney, care a generat încasări de 757,8 milioane de dolari.
Poziţiile următoare au fost ocupate, în ordine, de filmele „X-Men: Viitorul este trecut/ X-Men: Days of Future Past” (746 milioane de dolari), „Căpitanul America: Războinicul iernii/ Captain America: The Winter Soldier” (714,1 milioane de dolari), „Uimitorul Om-Păianjen 2/ The Amazing Spider-Man 2” (709 milioane de dolari), „Planeta maimuţelor: Revoluţie: Dawn of the Planet of the Apes” (708,3 milioane de dolari), „Jocurile foamei: Revolta - Partea I/ The Hunger Games: Mockingjay - Part 1” (639,9 milioane de dolari), „Interstellar: Călătorind prin univers/ Interstellar” (635,5 milioane de dolari) şi „Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2” (618,9 milioane de dolari).
PREDICŢII 2015
Pentru 2015, specialiştii prevăd o continuare a tendinţelor exprimate în 2014, marile studiouri urmând să se concentreze cel mai probabil tot pe continuările unor francize de succes, pe lansarea unor filme SF - „Star Wars: Episode VII - The Force Awakens”, „Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron/ The Avengers: Age of Ultron”, „Terminator Genisys”, „Jurassic World” - a filmelor distopice - „Mad Max: Fury Road”, „Insurgent”, „Ascensiunea lui Jupiter/ Jupiter Ascending”, „Jocurile foamei: Revolta - Partea a II-a/ The Hunger Games: Mockingjay - Part 2”, dar şi a lungmetrajelor de animaţie - „Cinderella”, „Strange Magic”, „Minions” - şi a celor de acţiune - „Taken 3: Teroare în L.A./ Taken 3” şi „Furios şi iute 7/ Furious 7” - pentru impulsionarea acestei industrii de divertisment.